Firma are sediul în oraşul Madrid şi se numeşte „NASTAS SER SOCIEDAD LIMITADA”. Potrivit Registrului Comerţului din Spania, această firmă a fost constituită în anul 2007, iar administrator este însuşi Serghei Nastas.

Principalul domeniu de activitate al întreprinderii este gestionarea şi administrarea proprietăţilor imobiliare (vânzare, cumpărare, proiectare, construcţie etc). Nu se ştie care este venitul anual al acestei firme, însă, potrivit unei baze de date a întreprinderilor din Spania, în anul 2014 firma avea circa 10 angajaţi şi un venit anual net de 500 de mii de euro.

Familia, milionară în lei

În declaraţia de venituri şi proprietăţi pentru anul 2014, Serghei Nastas nu a indicat firma din Madrid şi nici eventuale venituri din activitatea ei. În schimb, a indicat că pe conturile bancare ale familiei sale se aflau peste 1,9 milioane de lei (1912098.32 lei) la momentul declarării. Nici conturile în euro nu erau goale. În acelaşi an, pe conturile bancare în valută cumulau peste 301 mii de euro.

Şi la capitolul bunurilor imobile familia Nastas nu o duce rău. Funcţionarul indică faptul că are o casă de locuit cu valoarea cadastrală de peste 15 mii de lei, primită drept moştenire, o construcţie cu suprafaţa de 200 metri pătraţi, fără a indica destinaţia acesteia. Totodată, Serghei Nastas mai notează că deţine trei apartamente: unul cu suprafaţa de peste 48 m.p., cumpărat cu 17 ani în urmă, şi două apartamente achiziţionate în anul 2014. Unul dintre ele are o valoare cadastrală de peste 40 de mii de euro, iar celălalt – de peste 21 de mii de euro.

Tot în euro este evaluată şi casa de locuit, care are o suprafaţă de 480 m.p. şi cu o valoare cadastrală de 480 de mii de euro. Această locuinţă este situată în Madrid, orăşelul El Escorial, o regiune la nord de capitala Spaniei, zonă în care se află şi reşedinţa regală.

Serghei Nastas mai arată faptul că familia sa deţine trei terenuri în extravilan şi trei destinate pentru construcţii. Cinci dintre acestea au valoarea cadastrală înregistrată în lei, iar unul - în euro - 150 de mii de euro. Terenul se află în zona unde Serghei Nastas are şi casa.

Alexandru Cucer, evaluator cadastral din cadrul Întreprinderii de Stat Cadastru, a explicat pentru Moldova Curată că valoarea bunurilor cadastrale situate în Republica Moldova este apreciată doar în valută naţională, adică în lei moldoveneşti. Prin urmare, bunurile imobile cu valoare cadastrală calculată în euro s-ar afla în una din ţările membre UE, care au pusă în circulaţie această valută.

Nastas – de negăsit

De trei zile, Moldova Curată încearcă să vorbească cu directorul ÎS „Poşta Moldovei”, pentru a afla de ce nu a indicat în declaraţia de avere pentru anul 2014 faptul că deţine o firmă de construcţie în Spania şi care este venitul obţinut din activitatea acesteia. Funcţionara din anticameră ne-a informat că l-a anunţat pe Nastas că îl căutăm şi de ce, însă acesta nu ne-a contactat.

În cazul în care Serghei Nastas va dori să vină cu o declaraţie, Moldova Curată îi va acorda dreptul la replică şi va publica răspunsul său.

Trecutul misterios al lui Serghei Nastas

Spania este o ţară apropiată directorului de la „Poşta Moldovei”. Anul trecut, cele două ţări de pe Peninsula Iberică, Spania şi Portugalia, au încheiat cu „Poşta Moldovei” acorduri în baza cărora moldovenii care muncesc acolo să poată trimite bani acasă, achitând un comision mai mic decât dacă s-ar afla în alte ţări. În anul 2015 întreprinderea „Poşta Moldovei” a lansat serviciul de transferuri băneşti electronice rapide. În cazul unui transfer din Portugalia comisionul porneşte de la patru euro, iar pentru Spania - de la cinci euro. Prin intermediului noului serviciu, banii pot fi ridicaţi în lei sau euro la orice oficiu poştal din ţară. Anterior, „Poşta Moldovei” a semnat acorduri similare cu Italia şi România.

Conducător bogat, instituţie cu profituri

Tot anul trecut, Serghei Nastas afirma că întreprinderea a obţinut cel mai mare profit din ultimii 20 de ani şi a efectuat cele mai multe investiţii pentru modernizarea întreprinderii. „Instituţia a trecut prin procedura de licenţiere financiară pentru a face activităţi de remiteri şi monedă electronică, astfel, instituţia poate oferi servicii de transfer a banilor din cinci ţări europene. Cetăţenii nu mai trebuie să plece în raion pentru a ridica banii trimişi de peste hotare. Prin intermediul acestui serviciu au fost transferate deja peste trei milioane de euro. În prezent 99% din oficii sunt computerizate şi a fost reînnoit parcul de autoturisme. Anul trecut am obţinut un profit de 7 milioane de lei şi trei milioane de impozite achitate la buget. Este cel mai mare profit din ultimii 20 de ani şi cele mai mari investiţii”, a declarat directorul „Poştei Moldovei” în cadrul unei şedinţe a Curţii de Conturi. Totodată, atunci, el nu a ezitat să spună că întreprinderea are pierderi de 12 milioane de lei din cauza tarifului mic la distribuirea presei. „Presa nu aduce profit, dar suntem nevoiţi să o distribuim”, a declarat directorul general al Întreprinderii „Poşta Moldovei”.

Nu se ştie cum a ajuns Serghei Nastas, în anul 2013, la conducerea acestei întreprinderi de stat şi care este trecutul său. Pe pagina web a întreprinderii nu este publicat CV-ul funcţionarului, iar din anticameră ni s-a spus să solicităm acest document în mod oficial.

Ianina Spinei, expertă la Transparency-International Moldova, crede că, de vreme ce această instituţie este de stat, ar fi bine ca CV-ul conducătorului să fie publicat pe pagina web. Totodată, ea mai spune că ar fi oportun ca CV-ul să fie plasat şi pe site-ul Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, în a cărui subordine se află „Poşta Moldovei”.

Reformarea poştei

Întreprinderea condusă de Serghei Nastas este în vizorul publicului în ultima vreme. La sfârşitul acestui an, proiectul Legii poştei, aprobat de Guvern, a stârnit multe discuţii şi nemulţumiri, întrucât prevedea excluderea din categoria serviciului poştal universal distribuirea cărţilor, cataloagelor, ziarelor şi altor publicaţii periodice. Mai mulţi conducători de publicaţii , dar şi organizaţii neguvernamentale de media şi-au manifestat atunci îngrijorarea în legătură cu aceste schimbări.

De asemenea, dacă la sfârşitul anului reprezentanţii întreprinderii „Poşta Moldovei” cereau excluderea câtorva dintre competenţele poştaşilor, acum o parte din aleşii poporului vor să mai atribuie un rol acestei instituţii - acela de a colabora cu organele de drept în calitate de agent de informaţii. Iniţiativa prevede ca poştaşii să colaboreze cu reprezentanţii Centrului Naţional Anticorupţie, furnizându-le detalii despre corespondenţa primită de unele persoane considerate suspecte sau care ar planifica acţiuni teroriste pe teritoriul ţării noastre. În timp ce reprezentanţii Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor afirmă că acest proiect de lege este bun, în contextul luptei cu terorismul în Europa, deputaţii din opoziţie condamnă această iniţiativă, menţionând că este abuzivă şi care ar încălca drepturile omului.
 
Lilia Zaharia