Pavel Filip a spus ceea ce au vrut să audă europenii

Săptămâna aceasta, într-un interviu pentru report.md, şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, menţiona că „Moldova are nevoie, în primul rând, de reforme. Guvernul trebuie să implementeze riguros toate angajamentele asumate. Sprijinul nostru politic este condiţionat de implementarea reformelor, de respectarea normelor democratice în Republica Moldova. În ceea ce priveşte ajutorul financiar, lucrurile sunt foarte clare: noi am elaborat un tabel de suport bugetar cu tot ce trebuie făcut în materie de macroeconomie şi evitarea crizelor bancare. (...) Politicienii ar trebui să se gândească mai mult la interesul naţional, la felul în care dorim să arate societatea noastră în viitor. Iată ce defineşte fundamental un stat european. Aşa că nu contează definiţiile cu care jonglezi pe la întâlnirile cu partenerii de dezvoltare – contează dacă eşti pro-Moldova, dacă eşti pro-propriul tău popor, dacă eşti pro-societate democratică. Atunci vei fi şi pro-european, deoarece UE înseamnă o viaţă mai bună prin respectarea regulilor democratice. (...) De multe ori am văzut aici (în Moldova – n.n.) situaţii când un anumit interes personal a prevalat asupra intereselor naţionale, a fost în contrast cu interesul general al poporului. Întrebarea este - se poate schimba acest lucru?”, a menţionat diplomatul european.

Potrivit premierului moldovean, „aderarea la UE este importantă tocmai pentru că ne arată drumul clar cum să trăim mai bine, dar puterea să schimbăm lucrurile stă în noi”.

În interviul citat, Pirkka Tapiola menţiona că „UE nu poate face reforme în locul autorităţilor Republicii Moldova. Aceasta este responsabilitatea statului. Noi putem doar ajuta. Şi am ajutat. Iar când aşteptările s-au transformat în dezamăgire, oamenii au arătat cu degetul la UE şi au spus: „Voi sunteţi de vină!”. (...) „Noi nu putem face reforme în locul vostru!”. (...) „Când ne întâlnim cu oameni de stat, care îşi asumă angajamente ferme în privinţa reformelor, noi îi credem pe aceşti oameni de stat. În UE, dacă spui că faci ceva, faci”, a accentuat şeful Delegaţiei UE.

Moldovenii pur şi simplu „evadează” din ţară

Deşi premierul s-a lăudat joi cu „stabilitatea şi reformele” oferite de guvernul său, sondajele şi statisticile oficiale demonstrează o degradare dramatică a situaţiei la nivelul societăţii, în special în ceea ce priveşte creşterea sărăciei. Oamenii pur şi simplu fug din Moldova şi nu se mai întorc. Potrivit datelor oferite de Poliţia de Frontieră a Republicii Moldova, din 28 aprilie 2014 până în prezent (de când UE a liberalizat regimul de vize cu Republica Moldova), din Moldova au plecat şi nu s-au mai întors 80.000 de moldoveni – enorm dacă raportăm la perioadă şi la cele trei milioane de locuitori câţi se presupune că au mai rămas în ţară. Şi se poate presupune că marele val de exod al moldovenilor abia începe, deoarece, conform ultimului sondaj, realizat de Institutul Republican Internaţional, actualul guvern se bucură de încrederea a numai 14% din populaţie. Ceilalţi 86% pur şi simplu nu simt că acest guvern i-ar reprezenta. În timp ce autorităţile de la Chişinău susţin că au implementat Acordul de Asociere cu UE în proporţie de 60%, Institutul de Politici şi Reforme Europene menţionează în ultimul său raport că documentul a fost implementat în proporţie de numai 24%.

Moldova, la mâna unui om bolnav de putere

Guvernul Filip a fost învestit pe furiş, la 20 ianuarie 2016, de o majoritate pestriţă, în condiţii de tensiune socială maximă (proteste stradale anticorupţie), cu ignorarea procedurii legislative. Membrii Cabinetului de Miniştri au depus jurământul în faţa şefului statului la miezul nopţii, în spatele cordoanelor de poliţie, după ce purtătorul de cuvânt al şefului statului anunţase la TV că depunerea jurământului nu va avea loc în acea noapte. Au urmat câteva şedinţe nocturne de guvern, fapt pentru care, retoric, actaulul executiv a fost etichetat ca fiind al „guvernării nocturne”, capturat de o grupare oligarhică prin intermediul Partidului Democrat.

Potrivit analistului politic Igor Boţan, ”Republica Moldova este un fel de feudă a domnului Plahotniuc (Vlad Plahotniuc, oligarhul care controlează PD – n.n.), care face ce vrea. El nu are preferinţe ideologice sau de sistem de guvernare. El vrea pur si simplu să controleze puterea, iar dacă cineva îi ameninţă interesele reacţionează spontan şi foarte dur la provocări”. (...) După arestarea ex-premierului Vlad Filat şi transformarea acestuia în ţap ispăşitor pentru miliardul furat există un singur stăpân al Moldovei – Vlad Plahotniuc. Lui îi plac gesturile teatrale, care-i evidenţiază rolul de stăpân”, susţine Boţan.

Un alt analist politic, Igor Munteanu, ex-ambasador al Moldovei la Washington, susţine într-un interviu pentru „Europa Liberă” că „Moldova se prăbuşeşte într-un model autoritar în care oricine face ce vrea”: „Este un fel de model autoritar la care noi revenim, un fel de model autoritar de tip Voronin, de care mulţi dintre cei care participă la actul de guvernare nici nu-şi dau seama cât este de periculos şi toxic pentru evoluţia lucrurilor în acest an”.

Moldova se criminalizează!

Iar în opinia analistului politic român Armand Goşu, „Republica Moldova se criminalizează de sus până jos”: „În Moldova, Plahotniuc este imaginea răului, iar răul are un chip în Moldova – Plahotniuc. (...) Au trecut 3 luni de când Guvernul Filip a preluat puterea şi avem un iureş politic al partidului lui Plahotniuc, care a decapitat toate instituţiile pe care nu le controla şi a numit oameni apropiaţi lui în fruntea acestor instituţii. A numit oameni foarte controversaţi. Problema lui Plahotniuc era că nu controla Ministerul de Interne şi iată că are deja şi Ministerul de Interne. Asistăm la parcurgerea ultimilor centimetri în marea operaţiune de luare a statului Republica Moldova prizonier definitiv, pe termen lung”, susţine Armand Goşu.