În plus, Guvernul a trimis Parlamentului un proiect care, dacă va fi adoptat, va permite blocarea site-urilor, verificarea corespondenţei şi va obliga operatorii IT să stocheze datele utilizatorilor de internet.

Comisia Electorală Centrală a respins iniţiativa Platformei ”Demnitate şi Adevăr” de a organiza referendumul, chiar dacă a fost colectat un număr dublu de semnături decât prevede legea. În raportul său, preşedintele CEC a spus că grupul de iniţiativă a prezentat peste 405.000 de semnături (minimul necesar fiind de 200.000), însă a invocat faptul că nu ar fi fost respectate condiţiile privind numărul minim de semnături colectate per unitate administrativ-teritorială: „Din cele 34 de unităţi administrativ-teritoriale (raioane şi municipii), doar în trei cazuri (Chişinău, Bălţi şi Orhei) au fost întrunite condiţiile privind numărul necesar (minimum 20.000 de semnături dintr-o singură unitate teritorial-administrativă)”, a precizat preşedintele CEC, Iurie Ciocan. Potrivit lui, în unele raioane reprezentanţii grupului de iniţiativă au adunat doar 3-4 mii de semnături.

O normă absurdă face imposibil orice referendum iniţiat de cetăţeni

Preşedintele grupului de iniţiativă, Andrei Năstase, a explicat că în momentul în care legiuitorul a stabilit pragul de 20.000 de semnături din fiecare unitate teritorial-administrativă, Republica Moldova era împărţită în 11 judeţe + municipiul Chişinău. Acum, însă, sunt 34 de raioane şi municipii. Astfel, într-un judeţ locuiau mai mulţi cetăţeni decât acum într-un raion, prin urmare i se pare abuzivă referinţa CEC la prevederea referitoare la necesitatea colectării a 20.000 de semnături din fiecare unitate teritorial-administrativă de nivelul doi (adică raion).

Membrii CEC au ignorat argumentele lui Năstase şi au respins iniţiativa organizării referendumului pentru modificarea Constituţiei iniţiat de Platforma ”DA”, ignorând astfel şi opţiunea celor peste 400 de mii de alegători care au semnat pentru desfăşurarea acestui referendum.

Andrei Năstase a declarat că CEC a nesocotit Constituţia şi a ales să satisfacă interesele puterii oligarhice. „În această situaţie, chemăm întreaga ţară la un protest de amploare!”, a anunţat Andrei Năstase.

Joi seară, Platforma „DA” a anunţat că „următoarea mobilizare generală va avea loc pe 24 aprilie”. Până atunci, însă, vor fi organizate acţiuni de protest prin sate şi raioane. Pe 7 aprilie Platforma „DA” îşi cheamă susţinătorii la o acţiune de comemorare a evenimentelor din 7 aprilie 2009 (protestele violente soldate cu morţi, răniţi şi acţiuni de tortură asupra tinerilor în comisariatele de poliţie). În legătură cu data de 24 aprilie, liderii protestatari au lansat un apel în care cheamă cetăţenii moldoveni din diaspora să revină acasă şi să participe la marea acţiune de protest – „un pas crucial pentru viitorul ţării”. „Poporul Republicii Moldova a rămas unu la unu cu acest regim oligarhic. Nu are cine să ne apere şi noi trebuie singuri să apărăm Constituţia Moldovei şi democraţia în ţara noastră”, menţionează liderii protestatari.

Periculos! Au ignorat voinţa a 400.000 de oameni

Liderul PD, Marian Lupu, al cărui partid care controlează momentan puterea în Republica Moldova, a declarat că nu vede temei pentru organizarea referendumului republican pentru care au pledat cei peste 400.000 de cetăţeni: „Nu sunt jurist, dar aş putea să dau o apreciere logică. Prin decizia Curţii Constituţionale din 4 martie, ţara noastră deja este întoarsă la sistemul de alegere a şefului statului de către popor. În acest sens nu prea văd care este temeiul”, a declarat Marian Lupu, fără a se referi şi la celelalte chestiuni ce urmau a fi trecute prin referendum (limitarea imunităţii parlamentare şi reducerea numărului de deputaţi de la 101 la 71).

Maia Sandu, care, potrivit sondajelor, este politicianul pro-european care se bucură de cea mai mare încredere din partea populaţiei şi care lucrează asupra creării partidului „Acţiune şi Solidaritate”, a declarat că, prin hotărârea sa în privinţa referendumului, „guvernarea fură de la cetăţeni singurul instrument de exercitare directă a democraţiei”: „Este o sfidare gravă a voinţei cetăţenilor. Ce ar fi să le spunem şi noi că, de acum încolo, Parlamentul nu poate adopta decizii cu mai puţin de 150 de voturi? (când, de fapt, în Parlament sunt doar 101 deputaţi – n.n.).”, a reacţionat Maia Sandu.

„Decizia CEC confirmă că membrii Comisiei sunt sub coordonarea lui Plahotniuc. Ca şi alte instituţii din Republica Moldova, şi CEC este o instituţie aservită şi folosită de clanurile oligarhice. Nu cred că trebuie să fim prea uimiţi de decizia de astăzi a Comisiei Electorale Centrale”, a comentat analistul politic de la Fundaţia „Jamestown”, Vladimir Socor.

Guvernul impune legea cenzurii

Pe de altă parte, Guvernul de la Chişinău a aprobat în mod operativ un proiect elaborat de Ministerul Afacerilor Interne, prin care se instituie cenzura Internetului. Documentul obligă operatorii de telefonie şi Internet să stocheze şi să arhiveze datele utilizatorilor pentru o perioadă de 6-12 luni, să blocheze accesul la anumite site-uri şi permite autorităţilor să verifice email-urile, mesajele sms sau cele expediate prin aplicaţii de mesagerie (Viber, WhatsApp, Telegram etc). Mai multe ONG-uri de media şi portaluri de ştiri condamnă această iniţiativă, copiată din legislaţia Federaţiei Ruse.

Cu toate acestea, Ministerul de Interne şi-a argumentat iniţiativa prin „alinierea la normele europene, prevăzute în diverse directive ale UE şi ale Consiliului Europei”. Experţii atenţionează, însă, că la 8 aprilie 2014, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a invalidat Directiva 2006/24/ a UE care impunea obligativitatea statelor de a colecta date privind comunicaţiile electronice şi de telefonie ale cetăţenilor pentru o perioadă de cel puţin şase luni. Curtea a decis că directiva încalcă dreptul la intimitate şi la protecţia datelor cu caracter personal.

Iniţiativa Guvernului de la Chişinău corespunde în schimb tendinţelor observate în Federaţia Rusă, care în ultimii 13 ani a amendat Legea cu privire la comunicaţii de cel puţin şase ori, prevederile propuse acum de Guvernul de la Chişinău regăsindu-se în legislaţia rusă.

Deputaţii se baricadează

După decizia CEC şi impunerea „legii cenzurii” de către Guvern, autorităţile de la Chişinău au decis să aloce, în plină criză economică, 9 milioane de lei pentru montarea gratiilor la uşi şi a peliculei antiglonţ la geamurile Parlamentului. Ministrul adjunct al Construcţiilor, Anatolie Zolotcov, a spus că lucrările s-ar efectua conform unui proiect elaborat după violenţele din aprilie 2009. El a menţionat că pe toate geamurile de la etajul întâi va fi lipită o peliculă antiglonţ, „care protejează sticla până şi de explozii”. El a precizat că lucrările nu au fost executate în anii trecuţi din lipsă de bani, dar suma necesară ar fi fost găsită acum.

Ultimă oră

Vineri, majoritatea parlamentară a stabilit, inopinat, data alegerilor prezidenţiale. Acestea vor avea loc pe 30 octombrie 2016. Partidele din opoziţie au criticat documentul, menţionând că este „stranie această iniţiativă apărută peste noapte”. Exponentul PD Sergiu Sîrbu, a spus că „totul se face în conformitate cu Codul electoral”.