Sunt concluzii din raportul anual al Departamentului de Stat al SUA privind respectarea drepturilor omului la nivel mondial în 2015.

„Corupţia a continuat să fie cea mai gravă problemă în RM. Deturnarea unui miliard de dolari din sistemul bancar al ţării a dus la acuzarea guvernului de complicitate şi corupţie la nivel înalt. (...) Deşi legea prevede sancţiuni penale pentru funcţionarii corupţi, autorităţile nu au reuşit să o pună în aplicare în mod eficient. Există corupţie pe larg răspândită în cadrul sistemului judiciar şi a altor structuri de stat. În cele mai multe cazuri, urmărirea penală pentru corupţie a fost limitată la funcţionarii publici de nivel scăzut”, se spune în raport.

Totodată, este amintit în context cazul fostului premier Vladimir Filat, arestat pentru corupţie pasivă şi trafic de influenţă. „Se consideră un caz motivat politic din cauza momentului şi a procedurilor din procesul de investigare şi arestare preventivă”, accentuează raportul.

Deşi legea stipulează că sistemul judiciar trebuie să fie independent, în Moldova sunt cazuri în care oficiali guvernamentali nu respectă independenţa justiţiei, atenţionează Departamentul de Stat al SUA.

„Presiunea asupra judecătorilor, precum şi corupţia din sistemul judiciar rămân probleme serioase. Au existat informaţii precum că procurori şi judecători au solicitat mită în schimbul reducerii amenzilor sau a sentinţelor. Oficiali de nivel înalt, inclusiv prim-ministrul şi preşedintele Parlamentului au recunoscut că fenomenul corupţiei în sistemul judiciar a fost o problemă majoră pentru ţară”, remarcă raportul.

Se aminteşte în context că, în timpul vizitei sale în Moldova la sfârşitul anului trecut, Ştefan Schennach, preşedintele Comitetului de Monitorizare al APCE, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la influenţa oligarhică asupra instituţiilor de stat, inclusiv asupra instituţiilor de drept.

„În timp ce, pentru prima dată, instanţele au condamnat mai mulţi judecători pentru primirea de mită în 2014, aceste cazuri au fost relativ minore, iar percepţia generală a rămas că sistemul judiciar a continuat să-şi protejeze propriii membri. În luna ianuarie, a intrat în vigoare legea care prevede sancţionarea disciplinară a judecătorilor pentru acte de corupţie, limitează imunitatea judiciară, şi permite autorităţilor să confişte proprietatea în cazurile care implică spălarea banilor şi de îmbogăţire ilicită. Autorităţile însă au făcut puţine progrese în aplicarea noii legi”, continuă raportul.

Moldova a degradat şi la capitolul dreptul la exprimare şi libertatea presei. „Instituţii mari de presă, asociate unor oligarhi şi lideri politici, au exercitat presiune asupra instituţiilor de media mai mici. Acest fapt le-a adus la un pas de închidere, iar jurnalişti importanţi au fost nevoiţi să părăsească instituţiile de presă achiziţionate de către oligarhi. Oligarhii au supravegheat îndeaproape conţinutul materialelor de presă şi au menţinut un control editorial. O nouă lege a obligat mass-media să facă publice numele proprietarilor. În ciuda progreselor înregistrate, monopolizarea mass-media şi a pieţei de publicitate a crescut, în special în televiziune. Reprezentanţii societăţii civile şi mass-media, de asemenea, au atenţionat despre monopolul companiei Casa Media (n.r. care îi aparţine oligarhului Vladimir Plahotniuc) asupra pieţei de publicitate”, relevă studiul.

La capitolul „Deţinuţi Politici”, raportul Departamentului de Stat al SUA prezintă cazul grupului Petrenco, membrii cărora sunt reţinuţi încă din septembrie 2015 în urma unui protest antiguvernare.

„Reprezentanţi ai unor partide politice şi unii membri ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei au declarat că arestările au fost motivate politic şi au cerut autorităţilor să elibereze deţinuţii şi să asigure libertatea de exprimare şi de întrunire, precum şi dreptul a protesta”, se spune în raportul Departamentului de Stat american.

Alte probleme semnificative raportate se referă la cazuri de tortură şi de maltratare a deţinuţilor; condiţiile proaste în penitenciare care sunt supraaglomerate; violenţă domestică; trafic de persoane; discriminarea romilor; hărţuirea comunităţii LGBTI; discriminarea socială a persoanelor cu HIV/SIDA. etc.

„În cazul unor investigaţii a informaţiilor despre abuz şi corupţie din partea funcţionarilor publici, rareori acestea s-au soldat cu success, iar puţini dintre aceştia au fost pedepsiţi pentru încălcări ale drepturilor omului, complicitate la trafic, sau corupţie. Impunitatea a fost o problemă majoră. În regiunea transnistreană, au existat rapoarte periodice privind măsurile de tortură aplicate de poliţie, arestări arbitrare, reţineri ilegale şi presiunea asupra şcolilor cu predare în limba română”, mai notează Departamentul de Stat al SUA.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.