„Mi-ar plăcea ca această decizie a CAC să fie începutul curăţării sistemului judiciar, un act de curaj, un început de cale. În acelaşi timp, dacă eu aş fi fost sfătuitorul politic al actualei guvernări le-aş fi sugerat să facă acest lucru. Foarte simplu. Pe 24 aprilie urmează să aibă loc un protest în PMAN. Una dintre revendicările centrale ale protestatarilor este acest referendum. Mie această decizie mi se pare una care se înscrie în suita celor precum decizia Curţii Constituţionale ca preşedintele să fie ales de către popor. Pare să fie o tehnologie politică. Şi atunci nu poate să fie începutul procesului de curăţire. E greu în RM să faci o analiză politică lucidă, pentru că aici totul e cu picioarele în sus. Atunci când legea nu este respectată, nu există reguli, rămâne doar să ghicim. Un timp o să oscilăm încă între aceste extreme: este decizia Curţii de Apel începutul asanării sistemului sau pur şi simplu o tehnologie politică”, a menţionat analistul politic Anatol Ţăranu, în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră”, de la Jurnal TV.

În opinia jurnalistului Ion Terguţă, nu putem discuta despre un fenomen al curăţirii justiţiei moldoveneşti, ci mai degrabă este o excepţie de la regulă şi ar trebui să vedem cui îi convine această excepţie. „Dacă simplificăm la maxim lucrurile, ajungem la situaţia când un partid şi-a asumat guvernarea într-o ţară care nu ne oferă absolut niciun fel de oportunităţi, dimpotrivă, există riscuri foarte mari şi ar trebui să căutăm care ar fi motivul acestei guvernări să se menţină la putere. Eu zic că ni s-a oferit motivul săptămâna trecută, prin privatizări, şi probabil acesta ar fi cel mai important motiv ca această guvernare să mai rămână. Banii, probabil, care au fost luaţi din RM, sunt tot prin offshore şi este nevoie de timp. Cât va dura această agonie a RM vom vedea, dar consecinţele încet-încet apar şi vin iată din această zonă. Eu n-o cunosc pe această judecătoare. S-ar putea să fie o răbufnire de orgoliu a justiţiei, nu anume a ei, dar eu mă îndoiesc că este vorba despre un fenomen, ci despre o excepţie. Totodată, este foarte derutantă această excepţie, pentru că începi să te întrebi ce urmează”, susţine Ion Terguţă.

De cealaltă parte, liderul Platformei Demnitate şi Adevăr afirmă că, indiferent cum este tractată, decizia Curţii de Apel este, indiscutabil, o victorie pentru cei 400 de mii de semnatari. Totodată, Andrei Năstase crede că este vorba totuşi despre curajul judecătoarei Domnica Manole şi nu de o tactică a celor de la putere.

„Sunt câţiva factori prin care trebuie privită această decizie. Întâi de toate, într-un stat de drept nici nu putea fi luată altă hotărâre, pentru că de partea celor care s-au adresat în judecată este buchia legii. Al doilea factor este, de ce nu, calitatea actelor prezentate în judecată. Sunt acte calitative, bine structurate, cu trimitere la normele interne şi cele internaţionale. Şi, nu în ultimul rând, este vorba despre curajul acestui judecător. Eu m-am bucurat mult când am văzut că repartizarea aleatorie a făcut ca Domnica Manole să examineze acest caz, pentru că în ultima perioadă această judecătoare s-a manifestat foarte corect în spaţiul public, a demonstrat că este un om al legii, şi de fiecare dată a reacţionat când s-a făcut injustiţie, inclusiv în cazul ei, deoarece ştiţi foarte bine că de fiecare dată mafia s-a opus promovării ei la Curtea Supremă de Justiţie. Neşansa acestei guvernări a fost, probabil, că această cauza a nimerit în mâinile Domnicăi Manole. Dar vine Curtea Supremă, acolo unde este Poalelungi, care nu are niciun Dumnezeu. Nu Poalelungi însă va judeca, ci trei judecători şi poate că, în ultimul ceas, aceştia se vor pătrunde de gravitatea lucrurilor”, spune Andrei Năstase.

Istoricul şi analistul Octavian Ţîcu crede însă că regimul controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc nu admite asemenea scăpări şi că, de fapt, Curtea de Apel Chişinău a dat dreptate grupului de iniţiativă doar pentru a lipsi Platforma DA de argumente în faţa oameni şi, respectiv, de posibilitatea de a mobiliza multă lume pe 24 aprilie.

„Mie mi-ar place să cred că este o strecurare, o neconcordanţă, deşi Plahotniuc şi guvernarea nu admit asemenea lucruri. E foarte curios cum a acţionat guvernarea după demisia lui Streleţ, dar şi mult înainte de asta. Dacă ne uităm la tot spectrul politic pe dreapta, nu prea ai ce să alegi. PL este asociat şi compromis, PLDM e defunct, Platforma DA e discreditată sub diferite aspecte, partidul Maiei Sandu este arătat naiv, unionismul e fragmentat, şi toate lucrurile astea în dorinţa de a crea un haos total ca lumea să nu înţeleagă nimic, deşi lucrurile sunt foarte clare. Există doi poli de putere în Republica Moldova. Unul este guvernarea şi al doilea este Platforma Demnitate şi Adevăr, pentru că protestul social este unicul lucru de care se teme actuala guvernare. Prin urmare, guvernarea a făcut totul pentru a scoate argumentele din gura Platformei şi de a face imposibil un protest social. Asta explică de ce Filat a fost pus la închisoare, de ce Curtea Constituţională a decis ce a decis cu alegerea preşedintelui. Se fac paşi pentru a preîntâmpina un protest social, pentru că, în ultimă instanţă, nu europenii, nu ruşii sunt cei care sperie actuala guvernare, ci tocmai acest maraton de proteste, care ar putea să-i demonteze. După mine, decizia CAC e parte a politicii de anticipare a protestului, pentru a elimina argumentele Platformei de a mobiliza societatea”, a punctat Octavian Ţîcu.

Ieri Curtea de Apel a admis cererea grupului de iniţiativă pentru organizarea referendumului constituţional şi a anulat decizia Comisiei Electorale Centrale din 30 martie, prin care a fost respinsă propunerea de organizare a referendumului şi anulată înregistrarea grupului de iniţiativă. Astfel, instanţa a obligat Comisia Electorală Centrală să iniţieze referendumul republican pentru care au semnat peste 400 de mii de cetăţeni. Verdictul este cu drept de atac. 

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.