Pe lângă liderul Platformei Demnitate şi Adevăr, în top sunt prezenţi mai mulţi reprezentanţi ai structurii civice, ceea ce scoate în evidenţă cu prisosinţă spiritul protestatar din societate, spun experţii.

Locul trei în top este ocupat de liderul PSRM, Igor Dodon, locul patru - speakerul Andrian Candu, locul cinci - liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, locul şase - preşedintele Nicolae Timofti, locul şapte - fostul premier Ion Sturza. Urmează prim-vicepreşedintele PD, oligarhul Vladimir Plahotniuc, Pavel Filip, iar top zece se încheie cu preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase.

Este de remarcat căderea în top 50 a reprezentanţilor celuilalt partid de guvernare – PL, primul dintre ei clasându-se Valeriu Munteanu (13-15), urmat de Dorin Chirtoacă (17-20), Anatol Şalaru (26) şi Mihai Ghimpu (27-28).

Reprezentanţii opoziţiei parlamentare se clasează mai bine în top 50 decât cei ai puterii: Vladimir Voronin (12), Elena Bodnarenco (13-15), Vadim Pistrinciuc (16), Tudor Deliu (18-20), Oazu Nantoi (22), Iurie Leancă (24), Liliana Palihovici (27-28), Maria Ciobanu (31), Valeriu Streleţ (33-34), Ion Ceban (35-36), Chiril Lucinschi (43-44) şi Iurie Ţap (45).

În top a intrat şi procurorul Adriana Beţişor (38-39), fapt explicat prin conotaţia şi esenţa politică a dosarului Filat.

Experţii de la Politicon au realizat şi un top al celor mai influente partide. Primul loc este ocupat de actualul partid-sistem PD, care „este preocupat de construcţia verticalei puterii politice în Republica Moldova”, spun experţii.

Următoarele trei locuri în top 10 sunt ocupate de principale partide protestatare din ultimele luni – Platforma Demnitate şi Adevăr, Partidul Socialiştilor şi Partidul Nostru, fapt care în opinia experţilor demonstrează, o dată în plus, decepţia din societatea faţă de fostele partide de la conducere şi aşteptarea a unei infuzii de forţe politice noi.

PL, calificat „mai mult o anexă a puterii politice, decât un partid de guvernare în sensul adevărat al cuvântului”, ocupă locul 5. Locurile 6, 7 şi 8 sunt ocupate de trei partide parlamentare – PLDM, PCRM şi PPEM.

„Liberal-democraţii şi comuniştii, după perioadele de glorie a guvernării, sunt în cădere liberă, trecând prin momente dificile, iar evoluţia popularilor moldoveni mai degrabă denotă lipsa unei perspective politice de a deveni forţă politică veritabilă”, se spune în studiul Politicon.

Încheie TOP 10 partide PNL şi Partidul „Casa Noastră – Moldova”. Naţional-liberalii sunt ocupanţii tradiţionali ai părţii inferioare a TOP 10, în special în contextul ascensiunii mişcării unioniste în Republica Moldova. Intrarea pentru prima dată a Partidului „Casa Noastră – Moldova”  în TOP 10 poate fi explicată prin rezonanţa publică pe care l-a avut (şi îl are) dosarul politic al aşa-numitului grup Petrenco.  

La realizarea topurilor pentru lunile ianuarie-martie 2016 au participat 25 experţi .Fiecare expert a apreciat politicienii şi partidele, din lista prezentată, cu o notă de la 1 la 10 (1 – nota minimă şi 10 – nota maximă).

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.