Astfel, instanţa a obligat Comisia Electorală Centrală să iniţieze referendumul republican pentru care au semnat peste 400 de mii de cetăţeni. Verdictul a fost anunţat cu puţin timp în urmă şi este cu drept de atac.

Grupul de iniţiativă civică pentru organizarea referendumului constituţional a atacat pe 5 aprilie la Curtea de Apel decizia CEC. În cererea depusă la Curtea de Apel se spune că CEC a încălcat drepturile constituţionale ale cetăţenilor printr-o serie de articole care nu au fost respectate. Mai exact, se invocă încălcarea următoarelor articole din Constituţie: art. 2 (Suveranitatea şi puterea de stat); art. 4 (Drepturile şi libertăţile omului); art. 38 (Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales); art. 75 (Referendumul); art. 142 (Limitele revizuirii Constituţiei); 143 (Legea privind modificarea Constituţiei), precum şi art. 21 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care prevede că orice persoană are dreptul să ia parte la conducerea treburilor publice ale ţării sale, fie direct, fie prin reprezentanţi liber aleşi şi că voinţa poporului trebuie să constituie baza puterii de stat.

Amintim că decizia de a iniţia un referendum republican a fost luată după protestul organizat pe 6 septembrie 2015 de către Platforma Civică Demnitate şi Adevăr, în cadrul căruia manifestanţii au votat o proclamaţie cu mai multe revendicări. Pe 30 martie 2016, Comisia Electorală Centrală a respins iniţiativa de organizare a plebiscitului în cadrul căruia cetăţenii urmau să se pronunţe pro sau contra alegerii şi demiterii şefului statului prin vot direct, reducerii numărului deputaţilor de la 101 la 71 şi limitării imunităţii parlamentare.

Şeful CEC, Iurie Ciocan, a declarat că deşi în listele de subscripţie au semnat peste 400 de mii de cetăţeni, nu s-a respectat condiţia să fie cel puţin 20 de mii de semnături din jumătate din unităţile administrativ teritoriale de nivelul doi.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.