„Mi se pare o decizie eronată, necorectă din mai multe motive. Constituţia, în art. 141, stipulează clar că un referendum poate fi iniţiat după ce vor fi colectate 200 de mii de semnături de la cetăţenii RM care au drept de vot, din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale. Când a fost introdusă modificarea respectivă, în 2000, atunci mai existau aşa-numitele judeţe. Această idee a fost concepută că din jumătate de judeţe e nevoie de 20.000. Mai târziu s-a realizat reforma administrativ teritorială şi s-a trecut la raioane. Oficial sunt 36 de raioane şi municipii. Strict conform articolului 141 trebuie să fie colectate nu mai puţin de 200.000 de semnături din cel puţin jumătate din unităţi teritorial administrative. În cazul dat, cei care s-au ocupat de colectarea semnăturilor au prezentat peste 400 de mii de semnături în favoarea referendumului, practic de două ori mai mult”, susţine Osmochescu.

Potrivit expertului, CEC operează cu cifra de 360 de mii pornind de la ideea că jumătate din raioane este 18, câte 20 de mii din fiecare. „Se operează cu două cifre diferite. Nimeni nu a dat o interpretare oficială de care cifră să se conducă, strict în conformitate cu spiritul legii. CEC trebuia să se conducă de Constituţie, care are putere superioară faţă de oricare altă lege, inclusiv de Codul electoral la care face referinţă CEC”, crede Nicolae Osmochescu.

Expertul constituţional mai susţine că pe parcursul colectării semnăturilor pentru organizarea referendumului Comisia Electorală Centrală s-a distanţat de colectori şi de grupul de iniţiativă, cei care se ocupau de colectarea semnăturilor. Mai mult, nu doar distanţare, dar în unele cazuri au fost create chiar şi unele obstacole, a declarat Nicolae Osmochescu, la Radio Europa Liberă.

„Comitetul organizatoric se adresa pentru eliberarea listelor suplimentare. Ele nu erau prezentate la timp de CEC. Al treilea factor este că însăşi în procesul colectării semnăturilor în multe unităţi administrativ teritoriale la nivel de primării, la nivel de raioane primarii sau alte oficialităţi din primărie invocau nişte pretexte absolut absurde pentru că nu doreau să pună ştampile, să legalizeze listele cu semnături”, declară expertul.

Nicolae Osmochescu mai crede că în perioada care a fost stabilită pentru colectarea semnăturilor a fost absolut posibil să fie colectate chiar câte 20 de mii din mai mult de jumătate de unităţi teritorial administrative dacă ar fi fost o asistenţă şi un ajutor real din partea CEC şi din partea administraţiilor publice locale. „Dimpotrivă, am observat crearea diferitor obstacole sub diferite motive”, a adăugat expertul.

„Cât priveşte hotărârile Curţii Constituţionale, Curtea foarte corect a spus că stabilirea numărului de semnături necesare pentru petrecerea unui referendum este de competenţa Parlamentului. În acest caz, din momentul când Curtea Constituţională a dat aviz pozitiv pentru comitetul organizatoric de a iniţia procedura de colectare a semnăturilor era de datoria CEC să solicite oficial Parlamentului o interpretare a art.141 din Constituţie privind norma de care trebuie să se conducă CEC, cea de 200 de mii stipulată în Constituţie sau de calculele făcute de ei de 360 de mii. CEC nu a făcut-o pentru că ei nu au acordat nicio asistenţă, nici juridică, nici tehnică, necesară pentru organizarea acestui referendum. Consider că în cazul dat au predominat interese politice”, afirmă Nicolae Osmochescu.

Întrebat de ce nu a fost acceptată propunerea făcută ieri de unul dintre membrii CEC, Ştefan Urâtu, ca să fie amânată luarea unei decizii pentru a fi sesizat Parlamentul, expertul constituţional a declarat că respingerea acestei propuneri este „un argument că CEC din diferite motive a încercat să stopeze acest proces”.

Potrivit lui Nicolae Osmochescu, dacă s-ar admite că membrii CEC au adoptat în mod premeditat o decizie „comandată politic”, cum s-a spus, consecinţa poate fi doar una - demisia.

„Consider că în cazul de faţă CEC, prin aceste şase voturi pro, a susţinut forma, adică 360 de mii de semnături care provin din nu mai puţin de jumătate din unităţi teritorial administrative, dar absolut a ignorat spiritul legii. 400 de mii de semnături depăşesc cu mult numărul de semnături necesare, deci electoratul este pentru referendum. Trebuia să ţină cont şi de elemente pe care ei nu au reuşit să le realizeze sau special nu le-au realizat, am în vedere că nu prezentau listele de subscripţie la timp, în multe localităţii primarii până în ultimul moment refuzau să legalizeze aceste liste. Este un exemplu clasic când spiritul legii - şi aici spiritul legii privind organizarea referendumului este de a da posibilitate electoratului în mod direct să participe la guvernare statului – a fost ignorat. Spiritul legii a fost ignorat”, a punctat expertul în drept constituţional.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.