Pentru următorii paşi va fi nevoie de o cooperate între partidele politice parlamentare şi extraparlamentare, cele pro-Vest şi pro-Est. Scopul lor comun la etapa actuală este presiunea pe noul guvern, pentru declanşarea alegerilor anticipate, precum şi alegerea directă a preşedintelui de către popor.

Aceste obiective presupun stăvilirea regimului recent instaurat, pe care hegemonul politico-financiar din Moldova, Vladimir Plahotniuc, l-a şi finalizat în ultimele săptămâni. Deoarece schimbarea intervenea foarte lent, nu a fost imediat clar că nu este doar o simplă schimbare de guvern, ci o schimbare de regim. Protestatarii de pe străzi au simţit acest lucru, iar partidele politice încearcă să formeze o coaliţie pentru a deturna regimul actual prin alegeri anticipate.

Trei organizaţii politice şi-au unit forţele pentru a lansa această mişcare. Este vorba despre Platforma Demnitate şi Adevăr, vorbitori de limbă română, pro-Vest, grup de centru-dreapta, formaţiune în curs de formare; Partidul Socialiştilor(de opoziţie parlamentară) şi Partidul Nostru (cel mai mare partid extraparlamentar), ambele de stânga, pro-Rusia, un conglomerat între vorbitorii de limbă română şi rusă.

Liderii Platformei sunt persoane din diferite domenii, de la oameni politici şi generaţii de veterani ai Frontului Popular, până la tineri bloggeri şi studenţi. A fost găsit şi un lider energic, Andrei Năstase, care este reprezentantul societăţii civile şi oratorul principal la mitingurile Platformei. 

Partidul Socialiştilor condus de Igor Dodon a avut un mesaj simplu: suspendarea Acordului de Asociere şi încheierea altui acord, cu Uniunea Vamală, precum şi mesaj împotriva românismului.

Partidul lui Renato Usatîi este un „partid proiect” tipic, prorus, greu de descifrat.  A fost aproape sigur un protest rusesc născut în 2014, care era unul dintre instrumentele lui Plahotniuc de distrugere a liberal-democratului Vlad Filat; De curând acesta s-a întors împotriva lui Plahotniuc, devenind mai degrabă populist, decât prorus.

Platforma a iniţiat acţiuni de protest acum un an. Partidul Socialiştilor şi Partidul Nostru au organizat propriile proteste, copiind tactica Platformei începând cu septembrie 2015. Cele trei organizaţii atacă aceleaşi probleme: nivelul înalt de corupţie, oligarhia şi uzurparea puterii, capturarea instituţiilor statului.  Cu toate acestea, deşi apelurile şi sloganurile au fost practic similare, cele două fluxuri de protest nu s-au grăbit să-şi unească forţele.

Aceasta s-a întâmplat abia în a patra săptămână a lunii ianuarie, atunci când inimaginabilul s-a produs: cele trei formaţiuni au organizat mitinguri împreună, iar liderii şi activiştii s-au alăturat evenimentelor de masă ale Platformei.

Protestele paralele, dar distincte s-au unit în seara zilei de 20 ianuarie, atunci când majoritatea parlamentară a lui Plahotniuc a învestit noul guvern, condus de Pavel Filip, în taină, încălcând procedurile constituţionale. Guvernul a depus, de asemenea, jurământul în mare secret. Liderii PD au recurs la o astfel de manevră de teama protestelor publice, însă  au provocat involuntar o reacţie şi mai puternică. Protestatarii au forţat intrarea clădirii Parlamentului şi s-au luptat cu forţele de ordine, până când liderii celor trei mişcări au sosit la faţa locului pentru a-şi potoli suporterii.

Acesta a fost momentul în care Năstase, Dodon şi Usatîi au decis să-şi unească forţele într-o mişcare comună. Decizia acestora a fost argumentată şi prin acţiunea suporterilor, care la rândul lor şi-au unit forţele fără a primi anumite instrucţiuni. Uniunea conjuncturală Năstase, Dodon şi Usatîi, care a avut loc pe 21 de ianuarie a fost un moment de neconceput până atunci. Din acea zi, cele trei formaţiuni au împărţit tribuna de oratori în timp ce protestatarii au mărşăluit 10-15 km prin Chişinău, cerând depolitizarea instituţiilor judiciare şi de drept, emisie în direct la televiziunea publică, precum şi organizarea alegerilor anticipate.

De comun acord, forţele au renunţat la steaguri de partid sau tot soiul de simboluri, fiind observate doar drapele ale RM.

Această nouă constelaţie este foarte tactică prin natura sa.  Dacă va fi dat curs alegerilor anticipate, care din cele două partide proruse de opoziţie va câştiga? Ei sunt fruntaşi  în sondajele de opinie publică. În cazul în care vor avea loc alegeri anticipate, pentru aceştia va conta rezultatul. Cele mai urgente acţiuni pe care trebuie să le întreprindă partidele pro-Vest  şi de centru-dreapta ţin de organizare.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.