„Am trăit aceleaşi senzaţii de încercare de modelare a acestei clase politice, în situaţia în care am avut această răbdare şi care, cu regret, s-a consumat atunci când, după un an de proteste, în care oamenii au ieşit masiv, nu două-trei persoane sau o sută, două, şi au lansat un mesaj destul de clar, dar nu a existat nicio reacţie. Şi atunci este evident că avem de a face cu o guvernare absolut insensibilă la sugestii, la încercări de a trezi o anumită conştiinţă şi responsabilitate. Ce am văzut eu în ultimul timp şi ceea ce spun şi marii strategi ai realismului politic, unica forţă convingătoare este constrângerea acestei mase, care a impus foarte multe schimbări în mentalul clasei politice. Noi n-am fi avut aceste transformări şi încercări de uzurpare a puterii dacă acest om şi cei din anturajul lui n-ar fi avut frica acestor mari proteste”, afirmă istoricul.
Totodată, Octavian Ţîcu a îndemnat tinerii şi clasa intelectuală să se implice mai activ în soarta ţării. „Noi avem un fel de a lăsa lucrurile în voia sorţii şi apelul meu se adresează acelor segmente sociale care sunt aparent apatice. În primul rând, la tinerii care ar trebui să fie mult mai activi şi, în al doilea rând, la intelectualitatea care s-a izolat cumva şi a lăsat doar câţiva exponenţi ai acestei categorii destul de importante în momentele de mobilizare de acest gen”, susţine Ţîcu.
La rândul său, jurnalistul Constantin Cheianu a menţionat că acum are loc un proces periculos şi că asistăm cu toţii la o creştere a spiralei tensiunii, conflictului şi contradicţiei.
„Ne situăm tot mai tranşant de o parte şi alta a baricadei şi parcă acceptăm şi de o parte şi de alta că ne îndreptăm totuşi spre un scenariu violent. În situaţia asta eu zic aşa: îi ştim cine sunt ei, vârful piramidei, oameni cu care am impresia că nu prea ai ce discuta, ei dau tonul acestei escaladări, acestei tensiuni şi violenţe. Mă întreb dacă există printre ceilalţi din tabăra opusă oameni care mai pot fi recuperaţi, cu care să vorbim dacă putem să reparăm lucrurile. Eu vreau să cred că mai există posibilitatea unui asemenea dialog. Mă uit în tabăra ceea şi mi-e greu să identific asemenea persoane. Cu toate acestea, cred că trebuie să facem acest lucru”, a spus Cheianu.
„E bună această teză, dacă e posibil să fie recuperaţi oameni din tabăra guvernării. În ştiinţele sociale lucrul acesta este descris cu lux de amănunte, există legea lui Robert Michels, care este formulată ca legea de fier a oligarhiei – orice sistem, orice comunitate organizată de oameni, comportă în sine germenii oligarhici, deci odată şi odată sistemul se oligarhizează. Problema e cum să protejezi acest sistem, orice sistem, de oligarhizare. Sistemul nostru e unul clasic oligarhic. Au prefăcut un popor în prizonieri şi se deservesc ei pe ei, câţiva oameni, mai exact unul singur, care se foloseşte de toate avantajele acestui sistem. Cu cât mai oligarhizat e sistemul, cu atât mai greu e să-l reformezi. Acesta este foarte rigid, dur, şi atunci trebuie să aplici toporul. Şi uite aici încep problemele, pentru că orice metodă dură comportă o sumedenie de probleme şi consecinţe”, a comentat analistul politic Anatol Ţăranu.
În altă ordine de idei, ziaristul Vitalie Ciobanu a declarat: „Eu sunt convins că omul nu se naşte rău, genetic, prin forţa lucrurilor, ci devine aşa dacă apar împrejurări care îl fac pe om să greşească, să cadă pradă unor ispite, să încerce să obţină foloase necuvenite, să-şi înşele aproapele. Adică eu cred că marii ticăloşi se nasc în fiecare clipă, fiecare minut, numai că orele lor astrale, dacă pot spune aşa, sunt mult mai rare, din fericire pentru comunitate şi pentru omenire, în general.”
„ E clipa lui astrală, a nimerit în contextul şi momentul istoric potrivit, când atâţia alţii îl ajută să stea acolo unde stă. Cine ar fi crezut la începutul anilor 90 că putem crea asemenea condiţii şi putem produce un asemenea individ. Eu am impresia că acum, în suspansul ăsta care atârnă, el nu face decât să aştepte aceste alegeri prezidenţiale, iar în surdină, sunt convins, îşi pregăteşte intens forţele speciale. El se pregăteşte de un scenariu violent, din păcate”, a continuat jurnalistul Constantin Cheianu.
Potrivit lui Anatol Ţăranu, interesul celor de la guvernare este să consolideze sistemul oligarhic, pentru că acesta le satisface interesele. „Au făcut această construcţie, au edificat-o, ei n-o să renunţe de bunăvoie”, spune analistul politic.
Anatol Ţăranu a mai declarat că mesajul indirect al partenerii de dezvoltare, care spun că sunt nevoiţi să accepte actuala guvernare, este următorul: Noi susţinem ceea ce este la moment, iar voi dacă sunteţi capabili să oferiţi o alternativă, noi cu plăcere o s-o susţinem. Dar deocamdată voi, cei care tindeţi spre o schimbare, încă nu edificaţi această alternativă credibilă şi funcţională. „Şi aici noi trebuie să ne gândim cum să facem aşa ca vocea noastră să fie auzită. Pentru că aceste proteste de un an de zile nu au prea dar rezultate”, a menţionat comentatorul.
Constantin Cheianu l-a contrazis însă. „E o greşeală mare să spunem acest lucru. S-a întâmplat ceva absolut, tabloul s-a limpezit foarte clar, am înţeles atâtea lucruri! Acum doi ani când vorbeam cu oamenii se vedea că sunt rătăciţi. Acum ei îţi vorbesc atât de clar despre tot ce se întâmplă, înţeleg atât de bine totul. Ei şi asta înţeleg - că în alte ţări un singur protest atât de masiv era suficient pentru a schimba lucrurile. Însă noi suntem într-o situaţie anormală”, a punctat jurnalistul.
Uniunea Europeană are nevoie de stabilitate la frontierele sale, iar oligarhul Vladimir Plahotniuc încearcă să impună această stabilitate prin propria persoană. „Prin urmare, paşii pe care îi face, foarte grăbit, lipsit de scrupule şi în mod foarte determinat, arată că acesta încearcă să-şi întărească structura puterii, să-i pună pe toţi la punct, să rămână unica voce şi unicul om cu care UE şi SUA să discute şi să negocieze, volens-nolens. Sunt multe alte cazuri în care americanii au negociat cu dictatori care nu prea erau democratici, dar care ofereau un anumit spectru de interese”, crede istoricul şi politologul Octavian Ţîcu.
„Schema de acţiune a omului ăsta e foarte simplă pentru cei care cunosc cât de cât istoria şi care ştiu că UE oricum va accepta orice stabilitate garantată de cineva la frontiera UE, în actualele condiţii. Atunci când vorbim despre lipsa perspectivei de integrare, lucrul ăsta e cert. Europenii au nevoie de stabilitate pe care acest om încearcă să şi-o impună în acest spaţiu. Pornind de la premisa polului de putere pe care îl controlează, acesta încearcă să-şi facă toate lucrurile pe care le are de făcut prin înlăturarea opoziţiei, a mass-media, şi să instaureze un control şi o linişte de cimitir, dacă vreţi, prin această stabilitate”, a menţionat istoricul, în „Cabinetul din Umbră”, de la Jurnal TV.
În cadrul aceleiaşi emisiuni, ziaristul Vitalie Ciobanu a menţionat că actuala guvernare nu poate să facă reforme pentru că asta ar însemna să compromită propriul fundament vicios al puterii.
„Republica Moldova se află într-un dezastru, într-o criză îngrozitoare, având o guvernare proeuropeană în care ne-am pus atâtea speranţe, votându-i şi susţinându-i, înţelegând că e complicat la început să faci reforme, după 8 ani de regim comunist. Am crezut mult timp că aceşti politicieni se vor ridica la nivelul aşteptărilor, mai ales că au venit după un 7 aprilie dramatic. Văzând însă situaţia asta de blocaj în care se află RM, înţelegem că actuala guvernare nu poate să facă reforme pentru că asta înseamnă să compromită propriul fundament vicios al puterii. Pe de altă parte, am înţeles că există riscuri importante dacă avem alegeri anticipate în acest moment, pentru că sondajele îi dau pe Usatîi şi Dodon mari favoriţi, iar RM s-ar putea să cadă dintr-o extremă în alta”, afirmă Vitalie Ciobanu.
În context, istoricul Octavian Ţîcu a menţionat că „marile democraţii s-au format într-o formă de violenţă care a jucat un rol important în conturarea clasei politice”.