Preşedintele moldovean, Nicolae Timofti, a efectuat miercuri ultima sa vizită oficială la Bucureşti în calitate de şef al statului. Mandatul actualului preşedinte al Republicii Moldova expiră peste o lună.

Nicolae Timofti a fost întâmpinat la Palatul Cotroceni cu onoruri militare, iar preşedintele moldovean i-a conferit lui Klaus Iohannis „Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincţie de stat a Republicii Moldova. Liderul de la Bucureşti a reiterat că România va acorda Republicii Moldova creditul promis de 150 milioane de euro şi ajutorul umanitar, dar numai după ce Chişinăul va înregistra progrese vizibile în domeniile reformării sectorului bancar şi de justiţie.

Klaus Iohannis: „Puteţi conta pe noi, dar faceţi reforme!”

Preşedintele Nicolae Timofti l-a asigurat pe omologul său român că criza politică de la Chişinău şi problemele instituţionale nu au afectat în niciun fel dialogul politic şi economic între cele două maluri ale Prutului. „Dimpotrivă, am sentimentul că greutăţile prin care trecem în Republica Moldova ne-au apropiat şi mai mult, iar perspectivele de colaborare devin tot mai evidente, de neocolit. Sprijinul constant şi valoros pe care România ni-l acordă în multe domenii este de necontestat. În primul rând acest sprijin se exprimă prin asistenţa acordată în ceea ce priveşte parcursul nostru european. Succesele pe care le-am înregistrat în trecut pe această dimensiune se datorează în mare măsură şi autorităţilor de la Bucureşti, cărora le mulţumesc”, a menţionat Nicolae Timofti.

„Puteţi să contaţi pe noi! Suntem aproape, suntem hotărâţi să vă sprijinim în drumul pe care Republica Moldova l-a început de câţiva ani - drumul european”, a menţionat Klaus Iohannis.

Noul semnal trimis de Bucureşti autorităţilor moldovene vine la numai două zile după ce miniştrii de externe ai UE au adoptat luni o listă cu 13 concluzii foarte dure privind situaţia din Republica Moldova, în care cer Guvernului de la Chişinău să se clarifice frauda bancară din 2014, să revadă legislaţia ce vizează radiodifuzorii care deţin mai multe licenţe de emisie (astfel monopolizând piaţa media) şi să aleagă un guvernator la Banca Naţională, precizând că acesta trebuie să fie neafiliat politic. De asemenea, europenii au reiterat că urmăresc îndeaproape situaţia politică din Republica Moldova, precizând că „dificultăţile pot fi soluţionate doar prin dialog constructiv între toate forţele politice din ţară şi având în vedere aşteptările cetăţenilor moldoveni. E nevoie de reforme cu rezultate tangibile pentru a redobândi încrederea oamenilor”, se arată în documentul emis de Consiliul Uniunii Europene.

Frank-Walter Steinmeier: „Vom ajuta Moldova, dar faceţi reforme!”

„Este absolut clar că Republica Moldova va beneficia de suport european, poate chiar mai mult decât în trecut, în condiţiile în care să reiniţieze reformele”, a menţionat ministrul Afacerilor Externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier.

Şeful Legislativului de la Chişinău, Andrian Candu, a promis că autorităţile vor persevera şi, „la nivel de Parlament, începând cu prima şedinţă plenară, ne vom mişca mai accelerat, în aşa fel încât reformele despre care vorbim atât de mult să se realizeze”.

Şi premierul moldovean Pavel Filip a reacţionat la rezoluţia Consiliului Uniunii Europene. El a spus că ştie ce are de făcut şi a dat asigurări că actualul Guvern „are voinţă politică să ducă Moldova mai departe pe calea europeană”: „Am făcut cunoştinţă cu poziţia exprimată de Consiliul Uniunii Europene în privinţa Republicii Moldova. Mesajele sunt clare şi le înţelegem perfect”.

Ce-au înţeles guvernanţii moldoveni?

La modul practic se întâmplă, însă, exact invers. Cu o zi înainte ca miniştrii de externe ai UE să aprobe rezoluţia respectivă, Guvernul de la Chişinău a respins iniţiativa ce prevedea demonopolizarea pieţei mediatice. Şi tot săptămâna trecută, Consiliul Superior al Magistraturii l-a reales în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie pe Mihai Poalelungi, despre care presa a scris că ar deservi regimul oligarhic.

„Concluziile adoptate de Consiliul Miniştrilor UE cu privire la Republica Moldova reflectă în totalitate situaţia de criză profundă în care ne aflăm. (...) Vom monitoriza îndeaproape modul în care Guvernul va îndeplini aceste cerinţe reconfirmate într-o formă foarte clară şi categorică de Uniunea Europeană”, a comentat liderul Partidului Popular European din Moldova, Iurie Leancă. În opinia sa, este foarte important ca susţinerea partenerilor de dezvoltare să se bazeze pe indicatori şi rezultate concrete, „nu doar pe bifarea dacă o lege a fost adoptată sau nu”.

Iar şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a atenţionat într-un interviu pentru „Europa Liberă” că Moldova îşi epuizează ultima şansă când poate demonstra Uniunii Europene că este capabilă să ducă la bun sfârşit reformele începute. „Cred că toată lumea este de acord că avem nevoie de nişte termeni-limită de implementare a reformelor, e nevoie de un calendar foarte clar pentru anumite schimbări care urmează să se producă. Cred că cel mai apropiat termen ar fi Consiliul de Asociere, care urmează să aibă loc la mijlocul lunii martie şi ne aşteptăm că în şedinţa acestui Consiliu să fie trasat foarte clar ce anume şi când urmează să se facă”, a spus şeful Delegaţiei UE la Chişinău.