„Să ne imaginăm că avem o balanţă şi pe un taler punem guvernarea pro-europeană care a furat un miliard, care a spălat 20 de miliarde de dolari din Rusia prin sistemul bancar şi judiciar din Republica Moldova în zone off-shore. O guvernare pro-europeană care a mimat reformele, care este compusă din două treimi din fracţiunea comuniştilor, care în 2009 a declarat că România a declanşat o lovitură de stat şi a expulzat Ambasadorul României din R. Moldova. O guvernare pro-europeană cu un Stăpân care actualmente controlează puterea judecătorească, prin corupţie politică puterea legislativă, implicit puterea executivă, şi mai controlează şi puterea a IV-a, presa care este monopolizată de aceeaşi persoană în proporţie de 70%. Pe celălalt taler al balanţei avem trei mişcări protestatare răzleţite care până în luna ianuarie s-au atacat reciproc”, a explicat directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă la Bucureşti în cadrul lansării raportului anual al Expert Forum ”2016: Priorităţi politice în România, priorităţi politice în Moldova”.

El a subliniat că protestatarii pro-ruşi şi pro-europeni s-au unit pentru a învinge corupţia, dar că asta nu a însemnat oprirea vectorului pro-european, ci doar a retoricii geopolitice. ”R. Moldova a semnat acordul de Asociere, Agenda de Asociere, are un Plan naţional de acţiuni privind implementarea prevederilor Acordului de Asociere. Protestatarii pro-ruşi pun embargo pe retorica eurasiatică pentru că le convine că nu au ce propune. Rusia nu poate face pentru R. Moldova decât să scoată embargoul pentru produsele moldoveneşti agricole pe piaţa rusească, dar 15% din veniturile bugetare sunt bani de la donatori, partenerii de dezvoltare occidentali”, a precizat Boţan.

Împărţirea instituţiilor şi furtul miliardului

Pe de altă parte, analistul a arătat că România trebuie să se implice în R. Moldova pentru că în calitate de ţară membră UE şi NATO are obligaţia să asigure securitatea la hotarele UE, prevăzută de politică de vecinătate, mai ales că are expertiză mult mai bună decât alte capitale europene şi este legată de ţara vecină prin istorie, rădăcini etnice şi cultură comune.

Igor Boţan a făcut însă şi o radiografie a crizelor multiple cu care se confruntă ţara. El a punctat faptul că ”UE avea nevoie de o poveste de succes într-o ţară mică pentru că acest succes să fie extrapolat în ţări precum Belarus, Ucraina sau ţările Caucazului de Sud. A fost anunţată în avans această poveste de succes a Republicii Moldova, iar clasa politică de la Chişinău a înţeles jocul şi a început să-şi facă mendrele pentru ca să ajungem la miliardul furat şi la cele 20 de miliarde spălate prin sistemul judiciar”.

Analistul a arătat că miliardul furat din băncile moldoveneşti reprezintă o treime din rezervele Băncii Naţionale necesare pentru a menţine cursul monedei naţionale şi două treimi din bugetul anual al ţării. ”Odată ce Banca Naţională, printr-o decizie secretă, a trebuit să acopere furtul miliardului, noi cetăţenii care am avut depozite în valută naţională am fost furaţi de 30%. Rata de refinanţare a crescut dramatic până la 19%, iar agenţii economici nu prea au mare chef să ia credite. La asta s-a adăugat descreşterea dramatică a importurilor şi exporturilor, plus descreşterea dramatică a remitenţelor din Federaţia Rusă”, a explicat Boţan, arătând că aşa s-a ajuns de la criza financiară la cea economică.

În plus, există şi o criză morală ”generată de corupţia totală, endemică. Este o cultură politică rurală-patriarhală. R. Moldova este singura ţară din Europa unde populaţia rurală este mai numeroasă decât cea urbană”.

Directorul ADEPT a afirmat că jaful miliardului a plecat de la partajarea pe criterii partinice a instituţiilor de drept şi reglementare din R. Moldova de către ”partidele pro-europene”. Printr-un protocol secret, Procuratura, Centrul Anticorupţie, Banca Naţională au fost partajate de liderii acestor formaţiuni pentru a le folosi drept pârghii care au fost folosite pentru a spăla 20 de miliarde de dolari şi pentru a fura miliardul.

Organele de resort, deşi au ştiut în detaliu cum s-a furat miliardul, nu l-au stopat, ci doar s-au mulţumit să informeze clasa politică.

Criza politică

Referitor la declanşarea crizei politice, Igor Boţan a reliefat că aceasta nu s-a datorat protestelor, ci înlăturării a doi premieri, Chiril Gaburici şi Valeriu Streleţ, când aceştia au cerut depolitizarea instituţiilor de drept şi de reglementare. La fel, s-a întâmplat şi cu Maia Sandu care n-a mai fost numită în această funcţie.

Pe de altă parte, analistul a mai arătat că ”a existat un precedent la ce s-a întâmplat recent cu constituirea majorităţii – în 2012 imediat după alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei, s-a format în aceasta o majoritate a PDM de 19 deputaţi din totalul de 35, deşi democraţii n-au câştigat niciun mandat, iar în Găgăuzia sunt detestate partidele naţionale”.

”Acum această performanţă a fost reprodusă în decembrie anul trecut când două treimi dintr-o fracţiune PCRM pleacă din partid, plus încă o treime din partidul lui Filat şi aşa s-a încropit o nouă majoritate. Odată cu investirea guvernului Filip, Plahotniuc controlează şi puterea executivă. În plus, controlează monopolist, puterea a patra, presa. Protestatarii pierd războiul informaţional cu mediaholdingul lui Plahotniuc care-i acuză că sunt agenţi ai Kremlinului. Ei ne spun: Am furat, vom fura şi voi nu ne puteţi face nimic pentru că dacă ne scoateţi de la putere înseamnă că sunteţi ghidaţi de agenţii Moscovei. Este un şantaj”, a mai spus Boţan.

Totodată, el a reamintit că din 2008 până în 2015, în şase ani de guvernare pro-europeană, procentajul celor care susţin integrarea europeană a scăzut de la 75% la 37%.

”Dacă România înghite momeala, susţine R. Moldova este doar pentru a supravieţui. Dezvoltare nu poate exista într-un astfel de regim. Iar dacă Bucureştiul se apucă să susţină un regim falit şi corupt, din banii contribuabililor români, apare întrebarea dacă societatea este fericită să contribuie la menţinerea acestui regim”, a concluzionat expertul.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.