Obiectiv: Modernizarea instituţiilor de apărare şi securitate
Oficialii NATO au comunicat pentru DW că Oficiul din Chişinău va fi unul mic, cu o misiune „foarte civilă, bazată pe diplomaţie publică” şi va fi condus de un diplomat lituanian de sex feminin. Altfel spus, Oficiul NATO din Chişinău va coordona programele de sprijin derulate de NATO în Republica Moldova, programe complementare, pe alocuri, cu cele implementate de UE în Moldova. În plus, Oficiul NATO din Chişinău va lucra împreună cu autorităţile moldovene (Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Apărării, Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Serviciul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale) asupra modernizării instituţiilor de apărare şi securitate, sporirea capacităţilor de apărare cibernetică şi fortificarea mecanismelor anti-corupţie în armată. Şeful Oficiului va avea un ajutor (la fel civil), care se va ocupa exclusiv de modernizarea Armatei Naţionale a Moldovei în comun cu autorităţile.
De asemenea, NATO intenţionează să reia procesul de evacuare a pesticidelor din sudul Republicii Moldova, rămase din perioada sovietică, şi care afectează calitatea apei şi, implicit, sănătatea oamenilor care locuiesc acolo. NATO şi-a asumat integral cheltuielile pentru acest proiect. Oficiul NATO din Chişinău va avea şi o componentă de comunicare, pentru a informa corect cetăţenii moldoveni despre ajutorul şi proiectele NATO în Moldova.
Moldova are doar de câştigat
Potrivit oficialilor NATO, „relaţia NATO-Moldova va avansa atât cât va dori Republica Moldova, Chişinăul neavând nici un fel de obligaţii, dar foarte multe oportunităţi” de pe urma fortificării relaţiilor cu Alianţa Nord-Atlantică. Este vorba în primul rând de sprijin pentru modernizarea Armatei Naţionale a Moldovei, dar şi a întregului sistem naţional de securitate.
Deschiderea Oficiului de legătură al NATO la Chişinău este rezultatul a peste doi ani de discuţii (iniţiate după izbucnirea conflictului din Ucraina). Republica Moldova a cerut şi a primit de la NATO un pachet important de asistenţă menit să o ajute să-şi modernizeze sistemul de securitate şi de apărare.
Programul înaintează greu, inclusiv din cauza instabilităţii politice de la Chişinău, iar o reprezentanţă locală a NATO l-ar putea impulsiona, susţine adjunctul asistentului secretarului General al NATO pentru relaţii politice şi de securitate, James Appathuray: „Desigur, e treaba Moldovei să-şi aleagă direcţia spre care să meargă. Parteneriatul pe care îl avem a fost construit exclusiv reieşind din necesităţile Chişinăului. Sperăm că odată cu deschiderea Oficiului, relaţiile noastre se vor aprofunda”, a spus Appathuray la întâlnirea cu jurnaliştii din Republica Moldova, acreditaţi la reuniunea ministerială a NATO de la Bruxelles.
Jens Stoltenberg: „NATO va continua să sprijine Republica Moldova”
În cadrul reuniunii, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a menţionat că „NATO va continua să sprijine parteneri precum Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, deoarece aceste state îşi doresc reforme importante”.
Tot în cadrul reuniunii, şeful diplomaţiei române Lazăr Comănescu a pledat pentru un sprijin activ din partea NATO pentru cei trei parteneri estici ai Alianţei, menţionând necesitatea implementării integrale a pachetelor de asistenţă deja convenite, precum şi pentru identificarea unor noi măsuri care să vină în întâmpinarea nevoilor acestor state de consolidare a rezilienţei naţionale şi de avansare a reformelor în domeniul apărării şi securităţii.
Jens Stoltenberg a pledat în cadrul reuniunii pentru menţinerea sancţiunilor internaţionale împotriva Rusiei, argumentând că NATO a constatat o prezenţă crescândă a Rusiei în Balcanii de Vest. El a spus că Alianţa va contracara propaganda Rusiei printr-o dezbatere deschisă şi liberă şi nu va răspunde cu propagandă.
Jurnal.md
