În Parlamentul de la Chişinău au apărut deputaţi tentaţi să propună modificarea (de fapt, neutralizarea) legii votate în luna mai anul trecut. Deocamdată aceştia tatonează discret terenul şi colaborează cu industria tutunului în mare taină.

Republica Moldova este parte a Convenţiei cadru privind controlul tutunului, care interzice orice colaborare cu producătorii şi importatorii de ţigări. Moldova s-a angajat în faţa Băncii Mondiale să reducă anual numărul fumătorilor cu 1%, începând cu al doilea an de implementare a Legii, şi să mărească gradual accizele la produsele din tutun, ca să beneficieze de bani de la BM pentru modernizarea sistemului de sănătate.

La 29 mai 2015, 69 de deputaţi (comuniştii au lipsit de la şedinţă) au votat Legea privind controlul tutunului (nr. 278). Documentul are drept scop protejarea populaţiei de efectul fumatului şi expunerea la fum şi interzice totalmente fumatul în spaţii publice închise şi semi-închise. La 31 mai 2016, a intrat în vigoare prevederea care interzice inclusiv fumatul în cabinele pentru fumat, amplasate în localurile publice închise.

Cu toate acestea, la 16 decembrie 2015, la aproape 7 luni de la adoptarea Legii privind controlul tutunului, la Camera Înregistrării de Stat a fost înregistrat un SRL, care se laudă pe site-ul său că „este specializat în vânzarea şi instalarea cabinelor pentru fumat autonome, sisteme de filtrare specializate, precum şi a echipamentului pentru fumoare” şi că este „prima companie de pe piaţa Moldovei care oferă o gamă largă de produse pentru amenajarea locurilor pentru fumat”.

Ciudată iniţiativă de a lansa o astfel de afacere, ne-am zis, în condiţiile în care Parlamentul tocmai interzisese prin lege fumatul în spaţii publice închise, inclusiv în cabinele pentru fumat. Firma se numeşte Smoking Room ” SRL, are un capital social de... 100 de lei, iar administrator şi asociat unic este Vadim Belîi – un împătimit al maşinilor „Porsche”.

Eram curioşi să aflăm cum îi merge afacerea şi cum îi convinge el pe clienţi că merită să scoată din buzunare între 8 şi 23 mii de euro pentru o cabină pentru fumat neinterzisă ca decor, dar absolut inutilă, pentru că fumatul în ea este interzis. Aşa că ne-am dat drept potenţiali cumpărători şi i-am cerut o ofertă, iar după ce am primit-o, am mers la el la birou ca să negociem şi să ne satisfacem marea curiozitate – cum justifică el, în faţa potenţialilor cumpărători, necesitatea achiziţionării şi instalării unei astfel de cabine, în condiţiile Legii 278 privind controlul tutunului aprobată la 29 mai 2015?

Ne-am întâlnit cu Vadim Belîi la oficiul de pe str. Mesager 1/3 din Chişinău, adresă juridică indicată şi la Camera Înregistrării de Stat. Oficiul este dotat cu un calculator, mobilier, iar pe masă stau seturi de mape cu ofertele firmei. Am luat şi noi una. L-am întrebat pe Vadim dacă firma sa a montat până acum vreo cabină pentru fumat în oraş. Ne-a răspuns că nu. Cu toate acestea, îşi permite să aibă un sediu, care în interior arată foarte bine, şi chiar să întreţină un jurist „cu relaţii mai sus”.

„Noi cu juristul, dar noi mergem mai sus”

I-am spus că suntem dispuşi să cumpărăm pentru început 4 cabine pentru fumat, dar că avem nevoie de garanţii că nu vom irosi banii fără a le putea folosi din cauza mult discutatei legi. Vadim ne-a asigurat, într-o română stâlcită, că juristul deja a pregătit modificările la această lege, pe care el o consideră prea dură, şi că urma să le transmită cuiva în Parlament:

Vadim Belîi: - Eu am vorbă cu juristul şi el mi-a spus că proiectul de modificare a legii este gata şi va fi transmis ca să fie discutat la şedinţa Parlamentului.

- Dar juristul Dvs cunoaşte...

Vadim Belîi: - Am văzut această modificare. Acolo e scris totul cum trebuie. S-a argumentat cu exemple despre cum se lucrează în ţările UE...

- Dar modificările acestea cine le-a propus – juristul Dvs sau cineva de mai sus?

Vadim Belîi: - Noi cu juristul, dar noi mergem mai sus.

Vadim Belîi ne-a spus că firma sa importă cabinele din Rusia, dar filtrele de aer pentru ele – din Germania. În 2014, Rusia a interzis fumatul în cabine în spaţii publice închise şi nu este exclus că ar încerca acum să se debaraseze de ele exportându-le în ţări precum Republica Moldova, unde industria tutunului speră încă să strice legea din 2015, care pune mai presus interesul general al sănătăţii populaţiei decât profiturile grase ale marilor companii transnaţionale de tutun.

Din spusele administratorului firmei „Smoking Room” SRL, posibilitatea ca legea votată la 29 mai 2015 să fie modificată, în sensul permiterii fumatului în spaţii publice închise, în locuri special amenajate, este de 50% la 50%.

Actori scoşi la înaintare

Unii proprietari şi arendaşi ai cafenelelor, restaurantelor şi cazinourilor s-au declarat deranjaţi de noua lege anti-tutun. Ei spun că de când s-a interzis fumatul în spaţiile publice închise şi semi-închise, fumătorii îi evită, veniturile lor scad şi sunt cât pe ce să dea faliment. Trei centre comerciale: „Jumbo”,„Atrium” şi „SunCity” au expediat scrisori preşedintelui Parlamentului Andrian Candu şi premierului Pavel Filip, în care ameninţă cu proteste dacă nu vor fi „în mod de urgenţă, adoptate măsuri şi de a permite amenajarea în restaurantele şi cafenelele noastre a sălilor pentru fumători şi nefumători şi încăperi separate pentru fumat”.

În legătură cu aceasta, ministrul adjunct al Sănătăţii, Aliona Serbulenco, a menţionat la o şedinţă a Consiliului naţional coordonator în domeniul controlului tutunului, la care au participat şi reprezentanţii Asociaţiei Restaurantelor şi Localurilor de Agrement, că „petiţiile adresate au acelaşi conţinut. Diferă doar semnătura, autorul fiind acelaşi – industria tutunului”.

În realitate, susţine Serbulenco, „atât populaţia, cât şi agenţii economici susţin aplicarea Legii 278”. Potrivit ei, „până în prezent, petiţii serioase din partea agenţilor economici din alimentaţia publică sau servicii hoteliere nu au parvenit”. Serbulenco a mai spus că Ministerul Sănătăţii şi Centrul Naţional de Sănătate Publică au evaluat situaţia privind veniturile din vânzări a unităţilor de alimentaţie publică în perioada mai-iunie 2016 (obţinute de la Biroul Naţional de Statistică) şi a constatat că cifra de afaceri (venituri din vânzări) în iunie a atins cota de 159711,2 mii lei faţă de 152427,8 mii lei în luna mai (o creştere cu 4%).

Ulterior, premierul Pavel Filip a avut o întâlnire cu cei care se consideră păgubiţi de pe urma implementării Legii anti-tutun, dar presa a fost ţinută după uşă. Pavel Filip este un bun cunoscător al schemelor de pe piaţa produselor din tutun din Moldova. În perioada 2008-2011 el a fost director general al companiei de stat „Tutun-CTC”, iar o investigaţie jurnalistică, realizată de Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţii ), a reuşit să demonstreze că „Tutun-CTC” producea ilegal, în acea perioadă, ţigarete „Jin Ling”, care ajungeau prin contrabandă pe piaţa UE.

Poveşti cu zmei: „Scad vânzările!”

 

La şedinţa Consiliului naţional coordonator în domeniul controlului tutunului, preşedinta Asociaţiei Restaurantelor, Aneta Zasaviţchi, a încercat să argumenteze necesitatea modificării Legii 278 în sensul stabilirii locurilor speciale pentru fumat în spaţii publice închise. Ea a spus că interzicerea fumatului în spaţii închise a determinat „scăderea considerabilă” a ratei clienţilor care merg în localuri de tip închis, în centrele comerciale: „Acestea nu sunt poveşti cu zmei, ci realitatea”. Totuşi, ea a precizat că asociaţia pe care o conduce niciodată nu va încuraja vreun agent economic să încalce legea: „Dimpotrivă, o să ne conformăm până în momentul în care vom obţine sau nu ceea ce ne dorim” – legalizarea fumatului în cabine pentru fumat, în localuri de tip închis.

Centrul pentru Politici şi analize în Sănătatea a făcut publice recent rezultatele unui studiu din care reiese că peste 90% dintre localuri respectă Legea anti-fumat. Totuşi, în unele cafenele încă se mai fumează. Într-o intervenţie la Pro-TV, Aneta Zasaviţchi i-a mustrat pe cei nedisciplinaţi: „Unele restaurante riscă şi încalcă legea chiar dacă nu este frumos. Până nu se modifică legea, îndemn pe toţi proprietarii de restaurante să respecte legea, pentru că ne trezim în condiţii de concurenţă neloială între colegi. Şi asta e urât”, a spus ea.

Ghenadie Ţurcanu: „E o stratagemă a industriei tutunului”

Potrivit expertului Centrului pentru Politici şi Analize în Sănătate, Ghenadie Ţurcanu, unul dintre autorii Legii 278, aceste pretinse nemulţumiri fac parte dintr-o stratagemă a industriei tutunului prin care se speră că se va reuşi deformarea legii: „Cu 2-5 ani în urmă, când am început elaborarea proiectului de lege privind controlul tutunului, nu exista nici o asociaţie care să promoveze interesele persoanelor care fumează. Aceste asociaţii au apărut imediat după adoptarea legii. Aşa au făcut în toate ţările unde au fost adoptate asemenea legi. Există studii în acest sens. Imediat ce se adoptă o lege foarte bună, industria tutunului începe să bage bani în astfel de asociaţii. Dacă se adoptă o lege rea, nu apar aceste asociaţii – industria tutunului nu vrea să irosească bani pentru lobby în acest caz”, a explicat Ţurcanu.

Potrivit lui, scopul industriei tutunului este să majoreze consumul de tutun: „Ţinta lor nu este fumătorul cu un stagiu de 30 de ani. Ei ţintesc în adolescentul de 13-14 ani pe care vor să-l prindă în cârlig, să-l facă dependent de nicotină şi să-l stoarcă de bani 20-25 de ani ca să-şi majoreze profitul. Ştiţi că SUA a acţionat în judecată marile companii de tutun şi acestea au fost obligate să-şi publice toate datele ştiinţifice referitor la marketingul tutunului. Şi dacă o să le citim, o să vedem că industria tutunului avea încă acum 30 de ani date de la experţii săi, inclusiv din domeniul medical, care demonstrau că nicotina creează adicţie, dar au continuat acest business profitabil care omoară oameni. Aşa că aceste presiuni din partea industriei tutunului vor exista în continuare. Important este ca autorităţile de control să-şi facă treaba - să aplice legea”, a menţionat expertul PAS.

Tutunul face legea

Industria tutunului este cunoscută, la nivel mondial, pentru încercarea de a influenţa legislaţia, din motivele sale meschine. Această industrie rulează anual miliarde de Euro în activităţi de ”lobby” şi este singura, până acum, care a determinat demisia unui comisar european, chiar a celui pentru sănătate – John Dalli – în 2012, pentru tentativa de influenţare a legislaţiei europene în ceea ce priveşte comercializarea tutunului. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a realizat ghiduri pentru ca interacţiunea dintre industria tutunului şi guverne să nu conducă la influenţarea legislaţiei, în defavoarea cetăţenilor.

Industria tutunului vinde moarte!

Fumul este cel care duce la cancer şi multe alte boli. Cine lucrează în alimentaţie publică ştie cât de complicat este să obţii certificatele de inofensivitate a produselor alimentare comercializate. Deşi ştim cu toţii că fumul de ţigară ucide, autorităţile tolerează această afacere cu morţi, eliberând autorizaţii companiilor care ne ucid.

După votarea legii 278, în spatele unor uşi închise pentru presă, la Parlament şi Guvern, se aude tot mai tare foşnetul fondurilor pe care industria tutunului este dispusă să le cheltuie pentru a-şi proteja bănoasa afacere. Industria tutunului vrea să intervină cu bani, ilegal, în procesul legislativ peste partea de sănătate publică. Ei vor o lege orientată spre oameni ca potenţiali pacienţi, nu spre oameni ca şi cumpărători.

Parlamentul nu poate da o lege care să interzică diabetul, cancerul, bolile cardiovasculare, dar, prin menţinerea interdicţiei privind fumatul în spaţiile publice închise, poate reduce prevalenţa acestor boli. Poate salva sute de mii de vieţi. Poate proteja generaţii de adolescenţi vânaţi de industria tutunului.

15 moldoveni mor zilnic în „atentate teroriste”

Potrivit statisticilor, în Republica Moldova, fiecare al patrulea cetăţean fumează, iar 70% din consumatorii de tutun încep să fumeze înainte de împlinirea vârstei de 18 ani. Anual, în Moldova, se înregistrează aproximativ 5.600 de decese, cauzate de consumul de tutun. În plus, statul „arde” anual aproximativ 1 miliard de lei pentru tratamentul şi ţinerea în viaţă a fumătorilor care şi-au distrus sănătatea. Vă imaginaţi? E ca şi cum în Moldova ar avea loc zilnic câte un atentat terorist în care ar muri 15 persoane. În fiecare zi - 15 slujbe cu preoţi, 15 sicrie în care se bat cuie, 15 familii în lacrimi din cauza ţigărilor. În fiecare zi. De ani de zile.

Industria tutunului e ca şi cum s-ar afla într-o permanentă campanie electorală. Există o adevărată reţea de „actori” (agenţi electorali) şi o strategie (program electoral) care întreţin miturile favorabile industriei tutunului. Este vorba de „cercetători” supuşi industriei, tot felul de asociaţii pentru protecţia drepturilor fumătorilor şi alte grupuri-paravan, o ceată de „trubaduri” plătiţi, care vor să ne convingă că industria tutunului „ţine economia în viaţă”. De fapt, nu industria tutunului contribuie la buget, ci chiar fumătorii fac asta prin achiziţia acelor pachete de ţigări. „Trubadurii” industriei aproape că au creat o ştiinţă-diversiune şi organizează campanii concertate de discreditare a concluziilor ştiinţifice.

Interzicerea fumatului în spaţiile publice nu este îndreptată împotriva fumătorilor, ci îi ajută să fumeze mai rar şi/sau să renunţe la fumat, precum şi să-i protejeze pe cei din jurul lor de efectele fumului nedorit.

Legea 278 interzice fumatul în toate spaţiile publice închise şi semi-închise indiferent de modul de acces şi tipul de proprietate. La această categorie putem atribui toate restaurantele, barurile, cluburile, discotecile şi orice alt local de agrement destinat accesului public. Aceeaşi lege mai prevede reguli stricte menite să-i descurajeze pe fumători, doar că acestea vor intra în vigoare mai târziu. De la 1 ianuarie 2018, pe fiecare pachet de ţigări vor fi incluse avertismente de sănătate, care vor acoperi 65% din suprafaţa pachetului, iar din 2020 va fi interzisă comercializarea ţigărilor cu diverse arome.

Date relevante

• O echipă ICIJ - International Consortium of Investigative Journalists a dovedit implicarea marilor companii producătoare de tutun în contrabanda cu ţigări.

• În 1999, o echipă de jurnalişti din cadrul ICIJ - International Consortium of Investigative Journalists a dovedit înţelegerile marilor companii producătoare de tutun cu reţelele de crimă organizată.

• În 2008, o altă echipă ICIJ a reluat investigaţia în lumea tutunului. Jurnaliştii au expus afacerea „Jin Ling”. Firma din spatele acestor ţigări era „Baltic Tobacco Factory (BTF) din Kaliningrad. „Jin Ling” era făcut special pentru contrabandă.

• Între 2006 şi 2008, au fost ucişi peste 60 de oameni care au avut de-a face cu industria ilegală a ţigărilor din Estul Europei. Procurori din regiune, care investigau cazuri de contrabandă, au dispărut fără urmă, iar contrabandiştii s-au eliminat între ei, pentru a câştiga cât mai mult din această piaţă - o piaţă imensă, estimată la miliarde de euro.