Totodată, şeful statului s-a adresat Parlamentului să includă examinarea iniţiativei legislative date, în regim prioritar, pe agenda discuţiilor şi să anuleze legea care pune pe seama cetăţenilor rambursarea furturilor fără precedent.

Dodon spune că miliardele furate trebuie să fie întoarse de cei care au participat la fraudă.

„Există multe alte soluţii, pe care sunt gata să le discutăm, dar categoric sunt împotrivă să se plătească din contul generaţiilor curente şi următoare”, a adăugat Igor Dodon.

Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook preşedintele şi-a reiterat poziţia – miliardele furate „trebuie să fie întoarse de toţi cei care au participat la fraudă, au votat pentru, fie au cunoscut acest lucru, dar au preferat să tacă”.

În acelaşi timp, preşedintele a susţinut că va organiza consultări pentru identificarea soluţiei optime, care va asigura stabilitatea bugetului şi sistemului bancar.

Replica nu s-a lăsat mult aşteptată şi a venit de la premierul Pavel Filip, care a declarat în debutul şedinţei cabinetului de miniştri că şi-ar dori o conlucrare cu preşedintele.

Totodată, Filip a venit cu o serie de precizări privind iniţiativa Preşedintelui Igor Dodon despre anularea legii de trecere la datoria publică a creditului de urgenţă.

Filip spune că sunt declaraţii populiste, care generează aşteptări false.

Prim-ministrul a precizat că această lege este un act juridic consumat, pentru că banii necesari au fost deja prevăzuţi în bugetul de stat, au fost încheiate acordurile respective, iar anularea acestui act nu poate produce efecte juridice. Totodată, Pavel Filip a menţionat că Curtea Constituţională a examinat câteva sesizări în acest sens, una depusă chiar de Partidul Socialiştilor, care a fost respinsă.

În acelaşi timp, Premierul a venit cu o adresare către cetăţenii Republicii Moldova să nu se lase manipulaţi de declaraţiile populiste ale politicienilor, care generează aşteptări false.

„Vreau să vă aduc doar un exemplu, pentru anul viitor în Legea bugetului de stat am prevăzut 650 de milioane de lei pentru deservirea acestui credit de urgenţă. Dacă nu făceam acest lucru, dacă nu aprobam această lege, în 2016 n-am fi obţinut 60 de milioane euro de la Bucureşti, 35 de milioane dolari de la Fondul Monetar Internaţional, 45,3 de milioane de euro de la Uniunea Europeană sub formă grant, ceea ce reprezintă aproximativ un miliard de lei, şi 45 de milioane de dolari de la Banca Mondială. Aceşti bani înseamnă, în primul rând, drumuri, grădiniţe, şcoli şi proiecte sociale pentru cetăţenii Republicii Moldova”, a subliniat Pavel Filip.
Totodată, şeful Cabinetului de miniştri a spus că politicienii trebuie să fie oneşti cu oamenii. „Guvernul şi majoritatea parlamentara şi-au propus şi sunt oneşti cu cetăţenii Republicii Moldova, chiar dacă câteodată realitatea este dură, chiar dacă proiectele cu care venim nu sunt tocmai populare”, a precizat Premierul.

În final, Pavel Filip a făcut un apel către reprezentanţii opoziţiei să fie deschişi pentru o colaborare constructivă. „Noi putem coabita cu Preşedintele, noi putem conlucra, eu mi-aş propune o conlucrare”, a conchis prim-ministrul. Amintim că pe 26 septembrie 2016, Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului pentru un pachet de şapte legi, adoptarea cărora este cerută de FMI.

Printre acestea se găsea şi proiectul de lege prin care ar urma să fie emise obligaţiuni de stat pentru a rambursa suma restantă de peste 13,3 miliarde de lei, ca urmare a fraudei de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank.

Ca urmare, Ministerul Finanţelor a emis şi transmis BNM obligaţiuni de stat în sumă de peste 13 miliarde de lei, pe un termen de până la 25 de ani, cu o rată efectivă a dobânzii de 5% anual.

Ulterior, mai mulţi economişti şi experţi au susţinut într-o notă de poziţie privind convertirea în datorie de stat a creditelor de urgenţă, că decizia Guvernului Filip de asumare a răspunderii este un act de injustiţie socială şi că existau cel puţin trei soluţii de alternativă.