Acest lucru a devenit posibil după ce liderul american Barack Obama a semnat, la sfârşitul săptămânii trecute, decretul privind extinderea aplicabilităţii Legii Magniţki asupra tuturor ţărilor lumii, scrie mold-street.

Autorităţile Statelor Unite ale Americii au obţinut un instrument important în lupta cu persoanele care se fac vinovate de corupţie şi încălcarea drepturilor omului, indiferent de naţionalitate, după ce Congresul SUA a votat, la începutul lunii curente, propunerea de a extinde aplicabilitatea Legii Magniţki la nivel global. Adoptată în 2012 sub presiunea reprezentanţilor businessului american, legislaţia a fost îndreptată iniţial împotriva funcţionarilor din Federaţia Rusă, care direct sau indirect au contribuit la moartea lui Serghei Magniţki sau au acoperit schemele de corupţie pe care acesta le-a deconspirat. 

Prin lărgirea ariei geografice, dar şi includerea unor categorii noi de infracţiuni în raza de acţiune a legislaţiei anti-corupţie, Preşedintele Obama, astfel, a obligat Departamentul Apărării şi alte structuri responsabile de apărare şi securitate să ia în calcul prevederile Legii Magniţki atunci când investighează dosare legate de tratamentul inuman şi degradant, oferirea şi/sau acceptarea de şpagă, delapidare de fonduri, tortură şi execuţii extrajudiciare, scrie Reuters. Persoanele găsite vinovate de aceste infracţiuni vor suporta o serie de consecinţe legale –printre acestea fiind refuzul de a primi o viză americană, blocarea conturilor bancare în SUA şi confiscarea averilor pe teritoriile sub jurisdicţia americană. 

Adoptarea legii - foaia de turnesol pentru guverne

Decizia SUA de a extinde aplicabilitatea Legii Magniţki la nivel global este un îndemn al Guvernului de la Washington pentru statele lumii să urmeze acest exemplu, consideră director executiv al IDIS „Viitorul” Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA. Legea respectivă nu are scopul de a substitui jurisdicţia altor state naţionale suverane, ci de a stimula un angajament internaţional de condamnare a abuzurilor şi violenţei contra activiştilor civili şi de tragere la răspundere a celor vinovaţi, a precizat diplomatul.

„Astfel, chiar dacă nu echivalează cu o convenţie internaţională, care apare de regulă în urma unor consultări multilaterale sub egida unei organizaţii internaţionale, Legea Magniţki poate influenţa un efort cu adevărat internaţional, creând un nou fel de aquis contra oficialităţilor corupte şi violente. Astfel, SUA pot sugera că dacă guvernele statelor partenere nu urmează exemplul, atunci ele au ce ascunde, mai ales că dovezi de complicitate, în cazul tranzacţiilor suspecte cu peste 20 de miliarde USD prin Republica Moldova, sunt cu duiumul. Personal, cred că, dacă Moldova ar adopta versiunea sa legislativă a listei Magniţki, i-ar fi mult mai uşor să scape de reputaţia foarte proastă din ultimii ani de ţară, înecată în corupţie, spălări de bani şi impunitatea unor oficiali, dar pentru asta trebuie multă voinţă politică şi justiţie independentă. Aparent acestea lipsesc”, a declarat Munteanu.

„Nu m-ar mira să existe reacţii nervoase şi la Chişinău, mai ales după ce investigaţiile independente au scos la iveală tranzacţii de zeci de miliarde prin băncile din RM, cu implicarea activă şi criminală a unor grupuri de judecători, procurori şi patronii lor politici, care justifică astfel, în mod paradoxal, plasarea Republicii Moldova alături de Rusia în aceeaşi lege”, a mai spus Munteanu.

Estonia pe urmele SUA

O lege similară a adoptat şi Estonia, un act considerat curajos, dacă ţinem cont de faptul că ţara baltică are un hotar comun cu Federaţia Rusă. „Faptul că avem şi prima lege europeană într-o ţară care are hotar cu Rusia este un omagiu adecvat adus lui Serghei Magniţki, omorul căruia în Rusia a inspirat adoptarea legii respective”, a notat într-o declaraţie William Browder, şeful Campaniei „Dreptate pentru Magniţki”. 

Proiecte de lege similare sunt în proces de examinare în Marea Britanie şi Canada. Deocamdată, niciun stat-membru al Zonei Schengen nu a urmat gestul, în pofida faptului că Parlamentul European a recomandat acest lucru printr-o rezoluţie. 

Istoric

Serghei Magniţki a fost avocat şi auditor rus, care în 2008 a deconspirat scheme de delapidare a sute de milioane de ruble din bugetul public de către funcţionari de la diferite structuri de stat, judecători şi lideri interlopi.

Poliţia, în loc să investigheze frauda, l-a acuzat de evaziune fiscală şi complotare împotriva statului în favoarea companiei americane de investiţii Hermitage Capital Management, pe care o reprezenta ca victimă a schemelor de fraudare. El a murit în închisoare din cauza torturilor şi bolilor un an mai târziu. 

Cazul a ajuns în atenţia legislatorilor americani. În 2012 Congresul SUA a votat legea care oficial se numeşte „Russia and Moldova Jackson-Vanik Repeal and Serghei Magnitsky Rule of Law Accountability Act„ (Abrogarea Amendamentului Jackson-Vanik în cazul Rusiei şi Moldovei şi Legea cu privire la Responsabilitatea într-un Stat de Drept în cazul Serghei Magniţki). Sub incidenţa acestei legi au nimerit o serie de funcţionari importanţi şi bancheri din Federaţia Rusă, cărora le-au fost impuse o serie de sancţiuni personale. 

Adoptarea acestei legislaţii a înfuriat Kremlinul, care l-a condamnat pe Magniţki post-mortem, pentru evaziune fiscală, şi a răcit relaţiile între Moscova şi Washington. 

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.