Acesta l-a felicitat pe noul şef al grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, cu ocazia victoriei la recentele „alegeri prezidenţiale” din autoproclamata „rmn” (alegeri nerecunoscute de nimeni) şi a declarat, într-un interviu pentru „Rossia Today”, că „Moldova trebuie să-şi ceară scuze de la Transnistria pentru războiul din 1992”. De asemenea, Dodon a rugat Rusia „să facă mai mult pentru a stopa românizarea tinerilor moldoveni (prin oferirea burselor de studii de către România), inclusiv prin oferirea unui număr mai mare de burse în Rusia pentru tinerii din Republica Moldova”.

Poveţele lui Timofti

Nici un oficial de la Chişinău nu a reacţionat timp de aproape o săptămână. Abia miercuri, preşedintele încă în funcţie, Nicolae Timofti, a declarat că „Moldova nu are pentru ce să-şi ceară scuze de la un regim separatist”. Potrivit lui Timofti, „în domeniul politic există subiecte vulnerabile, care nu pot fi tratate categoric şi unilateral, iar dacă cineva o face, ar trebui să-şi asume şi riscul consecinţelor”. Preşedintele Timofti a calificat declaraţia lui Dodon ca fiind „sfidătoare la adresa combatanţilor războiului de pe Nistru”: „Care a fost vina Chişinăului că la 2 martie 1992, când Republica Moldova primea statut de stat membru al ONU, forţele separatiste au atacat posturile de poliţie de pe malul estic al Nistrului? În cele patru luni de lupte, care s-au dat pe platourile de la Cocieri, Coşniţa şi Tighina s-a vărsat mult sânge pentru apărarea independenţei naţionale şi a integrităţii teritoriale. Să ne cerem, astăzi, scuze pentru că nu am cedat, pentru că nu ne-am trădat idealul şi am vrut să ne apărăm regimul constituţional?”, se întreabă Nicolae Timofti.

În opinia sa, „preşedintele Republicii Moldova, indiferent de zona politică de pe care ajunge în principala funcţie în stat, trebuie să susţină tranşant procesul de evacuare a armatei ruse, staţionate ilegal în stânga Nistrului şi să fie mai temperat în relaţiile cu liderii separatişti de la Tiraspol, precum şi în intenţiile de a federaliza Republica Moldova”. (…) „Luările de poziţie ale preşedintelui ales în urma scrutinului din 13 noiembrie 2016 au suficiente subtexte pentru a compromite stabilitatea în ţară şi unitatea naţională. Este dificil, dar nu imposibil, să fii preşedintele tuturor cetăţenilor, să ţii cont de doleanţele lor, dar, în acelaşi timp, să nu compromiţi actul normativ şi Constituţia ţării”, a menţionat Timofti.

Dodon reacţionează în bătaie de joc

În reacţia sa, Igor Dodon a recurs la ofense la adresa preşedintelui care îşi încheie mandatul: „Pe final de mandat, Nicolae Timofti şi-a dat seama că poate fi preşedinte şi poate face declaraţii. Îi înţeleg starea psihologică. E dureros să pleci din cea mai înaltă funcţie în stat fără a lăsa ceva marcant în urma ta - cu excepţia unui sac de medalii oferite”, a spus Dodon. Potrivit lui, „aceste declaraţii de final trădează lipsa de înţelegere a realităţii politice din Republica Moldova”.

Dodon avertizat asupra Art.2 (2) din Constituţie

Într-un interviu pentru „Ziarul Naţional”, fostul ambasador al Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu, a subliniat că preşedintele ales al Republicii Moldova, Igor Dodon, recurge la „teze sovietice” în discursul său public, iar acest lucru s-ar face cu acordul „unor centre de putere” din ţară, preocupate între timp să-şi legalizeze capitalurile de provenienţă ilegală: „La auzul unor inepţii cosmice din partea unui politician recent ales în cea mai înaltă funcţie în stat te întrebi dacă acesta înţelege ori nu că va jura, mai devreme sau mai târziu, pe textul Constituţiei Republicii Moldova, în care sunt scrise negru pe alb nişte principii fundamentale pentru acest stat, cum ar fi faptul că „teritoriul statului este inalienabil, suveran, unitar, indivizibil şi independent” şi că „nicio dictatură nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului. Nu va jura pe Constituţia URSS sau a Federaţiei Ruse, ci pe Constituţia din 1994, din corpul constituţional al căreia face parte şi Declaraţia de Independenţă din 27 august 1991, pe care nu poţi s-o renegi ori s-o schimonoseşti, indiferent de pasiunile tale marxiste ori putiniste”, a comentat Igor Munteanu.

„Vrea cumva Dodon să anuleze Constituţia Republicii Moldova? Atunci s-o spună deschis, ca să putem califica acest fapt cum o merită – „uzurpare a puterii de stat”, pe care art.2, p.2 o califică drept „cea mai gravă crimă împotriva poporului”. Ori poate Dodon vrea să asmuţe o parte a societăţii (posibil care l-a votat) contra celeilalte jumătăţi de electorat, care nu l-a votat la ultimele alegeri?”, se întreabă Munteanu.

Rogozin vine să-l ungă pe Dodon preşedinte

Vineri, la ceremonia de învestire a noului preşedinte al Republicii Moldova va fi prezent şi unul dintre cei mai acizi demnitari ruşi, vicepremierul Dmitri Rogozin, cel care a numit Republica Moldova „un coteţ” şi care s-a lăudat public că, în timpul războiului de la Nistru din 1992, a luptat cu arma în mână, de partea separatiştilor, împotriva Republicii Moldova. Acum el este „reprezentant special pentru Transnistria al preşedintelui Rusiei”.

Tinerii din Republica Moldova se mobilizează pe reţelele de socializare în vederea participării la o acţiune de protest în faţa Palatului Republicii, acolo unde va avea loc ceremonia de învestire a lui Dodon.

Conform Legii privind învestitura preşedintelui Republicii Moldova, Dodon va depune jurământul constituţional în faţa membrilor Parlamentului şi a judecătorilor Curţii Constituţionale şi va rosti un discurs. Deputaţii liberali au anunţat că vor boicota evenimentul.

Prima ameninţare cu „impeachment”-ul

Recent, liderul PL Mihai Ghimpu a declarat că, dacă Igor Dodon va susţine în continuare făţiş separatismul de la Tiraspol şi Comrat, ar putea fi demis uşor de Parlament. „Republica Moldova, care conform Constituţiei este stat unitar, ar putea să-şi piardă suveranitatea. Despre asta tovarăşii socialişti refuză să vorbească atunci când sunt acuzaţi că susţin făţiş separatismul de la Tiraspol şi Comrat şi ocupaţia de la Moscova. Igor Dodon trebuie să înţeleagă că orice deviere de la normele constituţionale înseamnă impeachment”, a menţionat liberalul. În opinia lui Ghimpu, „Dodon a ajuns preşedinte printr-o eroare a istoriei”. Anterior, şi preşedintele Parlamentului Andrian Candu (exponentul Partidului Democrat, care controlează actuala majoritate din Parlament) i-a sugerat lui Dodon că va întâmpina o rezistenţă puternică din partea Parlamentului dacă va atenta la cursul pro-european de dezvoltare pe care şi l-a asumat Republica Moldova.

Potrivit preşedintelui boardului Centrului de Studii Strategice de la Kiev, Pavlo Jovnirenko, după ce va accede de facto în funcţia de preşedinte şi va înţelege „cât de murdar acţionează Rusia lui Putin în această regiune, Igor Dodon îşi va tempera dragostea faţă de Rusia şi retorica pro-separatistă”: „Nu vă faceţi griji! În cel mult 9 luni, Dodon va fi altul. Putin va face totul în locul vostru!”, a menţionat Pavlo Jovnirenko în cadrul unei discuţii, la Kiev, cu un grup de jurnalişti din Moldova.

Deutsche Welle