După mai bine de trei ani, timp în care Moldova nu a avut un acord de colaborare cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), în preajma celui de-al doilea scrutin prezidenţial, autorităţile de la Chişinău au reuşit să semneze un nou Memorandum cu FMI. Dacă îl va implementa, Moldova va avea acces la 178,7 milioane de dolari.
Memorandum pentru sistemul bancar
Potrivit experţilor, Acordul este dedicat în proporţie de 60% sistemului bancar, având în vedere că acesta conţine un amplu program de consolidare a sistemului bancar, necesar a fi implementat în special după jaful fără precedent din 2014, soldat cu dispariţia unui miliard de euro din cele trei bănci aflate la moment în proces de lichidare – „Banca de Economii”, „Banca Socială” şi „Unibank”. Autorităţile au pus recent povara datoriei statului, ca urmare a creditării celor trei bănci jefuite de către BNM, pe umerii contribuabililor.
„Acest acord este dedicat sectorului bancar, având în vedere că problematica şi dezechilibrele macroeconomice, deficienţele constatate în ultimul timp vin anume din sectorul bancar, unde, în ultimii doi ani, s-au întâmplat mai multe lucruri grave. În rezultat, toate costurile şi deficienţele au fost transpuse peste sectorul public, dezvoltarea economică, sectorul social, generând mai multe riscuri şi provocări în toate aceste domenii. Momentul important pentru etapa actuală este identificarea corectă a izvorului respectivelor probleme – sectorul bancar”, a menţionat pentru Report.md fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa.
Importanţa consolidării sistemului bancar este recunoscută şi de guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Sergiu Cioclea, care, în cadrul unui interviu a menţionat că Memorandumul cu FMI este „într-adevăr un program dedicat, în mare măsură, reformelor şi acţiunilor de remediere din sectorul bancar”.
„E legitim, ţinând cont de faptul că de acolo au pornit toate problemele cu care ne confruntăm acum. Prin aplicarea acestui program, ne propunem să schimbăm în profunzime „regulile de joc” în sistemul bancar. Scopul final este de a pune bazele unui sistem bancar nou, stabil şi sănătos, care va fi capabil să relanseze finanţarea şi creşterea economiei moldoveneşti”, a spus Cioclea.
Autorităţile îşi propun să efectueze controale depline la toate celelalte bănci aflate sub supraveghere specială până la sfârşitul anului 2017. „Suntem în proces de elaborare a planurilor de acţiuni pentru situaţii neprevăzute, care să contribuie la reducerea riscurilor potenţiale. Până la sfârşitul lunii august 2016, vom consolida regimul de supraveghere specială a celor mai mari trei bănci, inclusiv prin restricţionarea creditării părţilor afiliate şi companiilor fictive, precum şi prin sporirea frecvenţei raportării de către bănci a informaţiei privind activele şi pasivele lichide”, se arată în document.
Expertul IDIS „Viitorul”, Corina Gaibu, susţine că în cadrul acestui program, Guvernul s-a angajat să asigure transparenţa acţionarilor şi să fortifice sectorul financiar-bancar: „Se accentuează faptul că se va lucra în continuare asupra măsurilor de protecţie a deponenţilor şi a sistemului financiar de o eventuală criză şi evitarea utilizării fondurilor publice pentru pierderile din sector. În rezultatul evaluării programului propus de Guvern, FMI l-a considerat acceptabil în ceea ce priveşte planul de acţiuni în cazul celor patru domenii de interes al FMI pentru acordarea creditului: fortificarea sectorului financiar, menţinerea sustenabilităţii fiscale, menţinerea unei politici monetare prudenţiale şi avansarea reformelor structurale”, a spus Corina Gaibu.
În opinia lui Veaceslav Negruţa, FMI a fost insistent şi a stabilit un fel de „Foaie de parcurs” cu date exacte şi măsuri care trebuie întreprinse pe de o parte de către regulator, BNM, iar pe de altă parte de legiuitor, Parlament, astfel încât să existe o regulă în tot ce se numeşte supravegherea sectorului bancar: „Pe lângă aspectele de modificare a legislaţiei, de impunere a unei discipline în domeniul bancar, un accent important se pune pe implementarea acestor norme, nu doar pe adoptarea lor. Jumătăţi de măsură nu mai sunt acceptate. În 2017, BNM va avea o misiune deloc uşoară, aceea de a trece print-un filtru riguros toate instituţiile bancare, pentru a readuce siguranţa în acest sector, a elimina zonele de risc şi de provocări, care mai pot persista”, menţionează fostul ministru.
Garanţiile vor fi emise doar ca ultimă soluţie
Potrivit punctului 14 al noului Memorandum cu FMI, „Guvernul este pregătit să acorde finanţare pentru băncile sistemice, ca parte a eforturilor de rezoluţie bancară, în cazul în care nu vor fi disponibile resurse private”.
„Mijloacele publice vor fi puse la dispoziţie în condiţii stricte, inclusiv cu condiţia ca acţionarii existenţi să fie complet eliminaţi înainte de utilizarea resurselor publice. În acelaşi timp, se va ţine cont de principiul de menţinere a stabilităţii financiare, minimizând costurile pentru contribuabili. Mijloacele publice nu vor fi utilizate pentru a proteja depozitele acţionarilor şi părţilor afiliate. Orice garanţii vor fi emise de Guvern numai ca soluţie de ultimă instanţă, cu scopul de a restabili încrederea publicului în băncile sistemice”, se menţionează în Acordul cu FMI.
Se acţionează cu jumătăţi de măsură
Candidatul la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, a evidenţiat, în cadrul unei emisiuni televizate, faptul că potrivit Memorandumului, pe care şi l-a dorit făcut public înainte de a fi semnat, „Guvernul este gata să ofere bani în cazul în care o bancă sistemică se va confrunta cu o situaţie financiară dificilă”: „Deci, este un angajament de a mai elibera o garanţie financiară, dacă o bancă sistemică ajunge în faliment. Sincer, nu înţeleg aceste jumătăţi de măsură. Până acum asta a fost rău, acum însă este bine. Mai mult, faci un asemenea angajament chiar în faţa FMI”, a spus cu nedumerire Maia Sandu.
În 2014 şi 2015, Guvernele conduse de Iurie Leancă şi Chiril Gaburici au adoptat decizii secrete de eliberare de către BNM, celor trei bănci, a unui credit în valoare de 9,5 miliarde de lei şi, respectiv, 5,34 miliarde de lei, cu garanţia Ministerului Finanţelor. Astfel, suma creditelor de urgenţă acordate de BNM către „BEM”, „Unibank” şi „Banca Socială” a constituit 14,122 miliarde de lei.
Dacă sustrageţi bani, va trebui să-i întoarceţi!
Rolul şi funcţia de bază a statului este de a supraveghea şi reglementa sectorul bancar pentru a preveni orice riscuri. Cu regret, furtul din sistemul bancar a demonstrat că statul nu are capacitate suficientă de supraveghere, iar cele trei bănci au fost lichidate tocmai datorită potenţialului redus de supraveghere - statul nu a văzut sau s-a făcut că nu vede la timp capitalul bancar, nu a observat creditele neperformante şi legătura dintre proprietarii reali ai băncilor şi cei care se creditau la aceste bănci.
Fostul deputat Veaceslav Ioniţă este de părere că după jaful din sistemul bancar, autorităţile au devenit mai responsabile şi nu vor îndrăzni să comită aceleaşi erori: „Sunt convins că jaful a avut loc pentru că politicienii sau au participat la furt, sau nu au luat în serios starea de lucruri, sau au admis în mod intenţionat ceea ce s-a întâmplat. În opinia mea, vina cea mai mare cade pe politicieni. Cu siguranţă, furtul nu ar fi putut avea loc fără o acoperire politică. Pornind de la această realitate, FMI a spus foarte clar – dacă paznicul, adică Guvernul, nu a păzit banii şi a permis ca aceştia să fie furaţi, ei în orice caz trebuie compensaţi. Cu alte cuvinte, FMI încearcă să transmită mesajul: nu încercaţi să sustrageţi banii, pentru că oricum va trebui să-i întoarceţi. Cineva a crezut ca poţi fura, fără să îi restitui. Acest lucru, însă, nu este posibil. Chiar dacă nu aveţi posibilitatea şi capacitatea de a supraveghea şi garanta cetăţenilor că banii lor sunt protejaţi şi gestionaţi corect, oricum banii trebuie să revină în haznaua ţării. Eu cred că FMI a spus foarte clar Republicii Moldova „nu vă jucaţi cu focul”, cum ar fi zis preşedintele nou ales.
Funcţia Guvernului este de a nu permite să se ajungă la o asemenea situaţie. Acum, politicienii, înainte de a se mai „înrola” într-un nou jaf, se vor gândi de trei ori”, a spus expertul.
„Cutia Pandorei” a rămas deschisă
În opinia fostului ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, punctul 14 din Memorandumul cu FMI lasă o cale deschisă pentru activarea fondurilor publice în cazul unei bănci sistemice cu probleme: „Sub semnătura guvernanţilor, acest punct spune că Guvernul este deschis şi disponibil să aloce mijloace publice financiare dacă va fi necesar de a salva sau interveni în rezoluţia unei bănci. Aceasta, însă, este o măsură de ultimă instanţă, până atunci sunt alte proceduri prescrise atât în norma legală recent aprobată, cât şi în acţiunile indicate de FMI. În acelaşi timp, trebuie să fim conştienţi de faptul că „portiţa” este deschisă. Există riscuri ca finanţele publice să fie din nou puse la bătaie, însă până atunci este o cale mult mai reglementată decât cea care a fost în anul 2014. Eu sper foarte mult că la astfel de situaţii nu se va ajunge, pentru că societatea nu ar mai tolera o situaţie similară admisă de regulator, când o bancă este declarată insolvabilă, iar banul public este plătit pentru a fi acoperite găurile financiare. Repet, „portiţa” este deschisă, însă sper să nu se ajungă la acest deznodământ”, spune Negruţa.
Punct pentru deblocarea altor finanţări
În opinia fostului ministru, semnarea unui nou Memorandum cu FMI nu este o etapă nouă pentru Republica Moldova, ci o etapă diferită decât a fost până acum, când ţara s-a aflat în afara unui acord cu FMI şi nu a avut politici economice şi financiare coerente.
„Acum este o etapă diferită în care semnatarii acordului vor fi puşi în anumite limite. Asta ar obliga guvernarea, pe de o parte, să fie mult mai responsabilă în faţa societăţii, iar pe de altă parte, faţă de partenerii de dezvoltare care au aşteptat semnarea unui acord cu FMI pentru ca ulterior să ia decizii în privinţa deblocării finanţărilor sau relansării proiectelor care, în ultimii trei ani, s-au aflat în regim de stand by”, a menţionat Negruţa.
Expertul economic Corina Gaibu susţine că nu în ultimul rând, acest acord este privit ca o posibilitate de a stimula investitorii privaţi să investească în Republica Moldova, contribuind la aşezarea unei temelii pentru o ulterioară creştere economică: „Semnarea acordului cu FMI este doar un prim-pas în a redresa relaţiile cu organismele internaţionale. În acelaşi timp, s-au atribuit mult prea multe „miracole” acestui eveniment. Semnarea documentului ar putea fi asemuită mai curând cu aşezarea primei pietre la temelia unei case, dar pentru ca să fim feriţi de ploaie şi la adăpost de frig este necesară încă foarte multă muncă. Guvernul a făcut doar primul pas - şi-a asumat mai multe obligaţii, multe dintre care erau necesare indiferent de semnarea sau nesemnarea acordului. Şi trebuie să dea dovadă de profesionalism pentru redresarea economiei naţionale şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei”, a spus Corina Gaibu.
FMI vrea control asupra sistemului bancar?
Expertul în management strategic, globalizare şi strategii de comunicare socială, Viorel Ciubotaru, are o atitudine mult mai critică faţă de Memorandumul cu FMI, pe care îl cataloghează drept o „încercare de a controla în întregime sistemul bancar al Republicii Moldova”.
„Sub pretextul că în Moldova s-au comis ilegalităţi în sistemul bancar, FMI vrea să instituie un control mai riguros asupra sistemului bancar, în particular, şi asupra ţării, în general, care astfel este practic lipsită de suveranitate şi independenţă. Istoria economică de după 1945 încoace nu cunoaşte nici un simplu exemplu când implicarea FMI a condus la îmbunătăţirea situaţiei financiare şi economice dintr-o ţară sau alta”, a precizat expertul.
Jurnal.md
