„Recunosc că vina în acel război civil de la Nistru îi aparţine Chişinăului. Totul a început din cauza faptului că la Chişinău au existat minţi fierbinţi, care au dorit unirea cu România. Mai întâi am mers peste Găgăuzia, apoi asupra regiunii transnistrene. Am vorbit în repetate rânduri că trebuie să recunoaştem acest lucru şi să ne cerem scuze”, a declarat noul preşedinte al Republicii Moldova.
Dodon a menţionat că vrea să viziteze Tiraspolul după ce va fi învestit şi că îi pare rău că „memorandumul Kozak” de aşa-zisă federalizare „a căzut”.
Asta deşi, într-un interviu acordat DW imediat după alegerile din 13 noiembrie, Dodon a menţionat că „memorandumul Kozak nu mai este actual. Ar trebui să căutăm soluţii de reintegrare a ţării prin metoda reglementării politice a conflictului”.
„Planul Kozak” prevedea, între altele, aducerea exponenţilor regimului de la Tiraspol în Parlamentul de la Chişinău, încuviinţarea staţionării pentru încă 20 de ani a trupelor ruse în regiunea transnistreană, dreptul Transnistriei la autodeterminare şi dreptul de veto în chestiuni de politică externă.
Ce nu ştie Igor Dodon?
Aceasta în condiţiile în care, la 21 iulie 1992 a fost semnat Acordul moldo-rus de încetare a focului între preşedinţii Mircea Snegur (din partea Republicii Moldova) şi Borin Elţin (din partea Federaţiei Ruse). Analiştii politici susţin că, de fapt, semnarea acelui document a fost cea mai mare greşeală comisă de Rusia – a recunoscut astfel că războiul nu a fost unul moldo-transnistrean (aşa cum se încercă acreditarea acestei idei acum), ci un război moldo-rus.
La câţiva ani după război, mai exact la 26 ianuarie 1995, pentru a întări regimul separatist al lui Igor Smirnov, care tocmai îşi înfiinţase propria armată, Guvernul rus a dispus, prin Hotararea sa nr. 125-p, transmiterea a 35 de unităţi de tehnică militară şi a 160 tone de arme şi muniţie aşa-zisei armate transnistrene din depozitele Grupului Operativ de Trupe Ruse. Acesta a fost primul transfer de acest fel autorizat de Guvernul rus. Ulterior, au avut loc şi alte cesiuni similare. Din 1992 pana în 1996, din unitatea militară rusă dislocată în regiunea separatistă au fost transferate armatei separatiste 150 unităţi de tehnică de luptă, precum şi peste 3.000 de tone de „patrimoniu militar”.
La 30 august 1996, procurorul general militar al Federaţiei Ruse, Grigorii Nosov, i-a adresat un demers ministrului Apărării din acea perioadă, Igor Rodionov, în care i-a atras acestuia atenţia asupra unor "ilegalităţi periculoase" comise de şeful Grupului Operativ de Trupe Ruse din Transnistria, generalul Vladimir Evnevici, în procesul transmiterii patrimoniului militar rusesc pseudorepublicii transnistrene. Ataşat, Nosov i-a transmis atunci lui Rodionov un document intitulat: "Propuneri pentru înlăturarea ilegalităţilor comise în cadrul Grupului Operativ de Trupe Ruse din Transnistria", despre conţinutul căruia nu se ştie decât că viza un transfer de armament către armata separatistă, datat cu 17 iulie 1996. Oficialii de la Moscova şi Tiraspol refuză categoric să ofere detalii despre tipul de armament livrat armatei transnistrene la acea dată.
Tot în acel demers, procurorul Nosov susţinea că, la solicitarea administraţiei transnistrene, la 23 ianuarie 1996, adjunctul şefului trupelor de genişti din cadrul Ministerului rus al Apărării, Nikolai Antonenko, a semnat cu administraţia transnistreană un acord adiţional care conţinea lista patrimoniului militar ce urma să fie împărţit între Rusia şi Transnistria. Potrivit documentului, Rusia trebuia să cesioneze Tiraspolului 179 unităţi de tehnică militară şi 3.000 de tone de patrimoniu militar, chipurile, uzat. Nosov susţine că forţelor armate transnistrene le-a fost cesionat şi "patrimoniul militar activ", inclusiv peste 30 de staţii electrice mobile de diferită capacitate de care armata rusă avea nevoie.
Selezniov a recunoscut că Rusia a atacat Moldova în 1992
La 22 octombrie 2002, preşedintele de atunci al Dumei de Stat a Rusiei, Ghenadi Selezniov, fiind în vizită oficială la Chişinău, a recunoscut implicarea Federaţiei Ruse în războiul de pe Nistru, spunând că „Moscova, prin declanşarea conflictului, a folosit ultima pârghie pentru a împiedica unirea Moldovei cu România”. Această declaraţie a fost inclusă în hotărârea CEDO, care a condamnat Rusia pentru detenţia ilegală a „grupului Ilaşcu” în Transnistria.
În timpul conflictului armat de la Nistru ministrul Apărării de atunci al Federaţiei Ruse, Pavel Graciov, i-a ordonat generalului Alexandr Lebedi (comandant al Armatei a 14-a) să nu se implice în conflict. Lebedi a ignorat, însă, ordinul lui Graciov. Ulterior Lebedi a devenit secretar al Consiliului de Securitate a Federaţiei Ruse.
Dodon promite şi mai multă propagandă rusească în Moldova
În interviul citat, Igor Dodon promite canalelor de televiziune ruseşti că vor reveni în grila de emisie a posturilor TV din Moldova şi a dat asigurări că jurnaliştii ruşi nu vor mai fi expulzaţi din Republica Moldova.
„Sunt categoric împotriva unor acţiuni de expulzare din partea autorităţilor moldovene indiferent care ar fi acestea, fie SIS-ul sau organele Ministerului Afacerilor Interne. Acest lucru se întâmplă deoarece în fruntea acestor instituţii se află persoane rusofobe, naţionalişti pro-europeni şi pro-români. (...) Anul trecut a fost interzisă retransmisia canalului „Russia 24”. Consider că este incorect să interzici un canal TV”, a mai adăugat Dodon.
Dodon a împrumutat fobiile lui Putin
Dodon s-a arătat nemulţumit şi de starea societăţii civile de la Chişinău care, potrivit lui, este finanţată în proporţie de 90-95% de USAID şi Departamentul de Stat American: „Haideţi să fim obiectivi şi să privim ce se întâmplă cu societatea civilă din Moldova. 90-95% din ea este finanţată de USAID şi Departamentul de Stat American, care promovează retorica americană anti-rusească”, a menţionat Dodon.
El s-a arătat interesat de experienţa Federaţiei Ruse care a adoptat o lege ce permite organelor de stat să declare un anumit ONG „agent străin”. Dodon a apreciat această lege ca fiind „foarte bună” şi a lăsat să se înţeleagă că în acest domeniu urmează să se facă „regulă” şi în Moldova.
În plan economic preşedintele ales a menţionat că Moldova trebuie să revină pe piaţa rusă şi a criticat semnarea Acordului de Asociere cu UE.
Jurnal.md
