Cele şase posturi de televiziune şi cele două posturi de radio care aparţin oligarhului Vladimir Plahotniuc şi care fac parte din General Media Group, toate finanţate de el, au pornit o campanie împotriva lui Andrei Năstase şi Maia Sandu. GMG a "născut" multe site-uri, bloggeri şi trolli, care au pătruns până acum în mass-media din Republica Moldova. Partidul Socialist al lui Dodon controlează două posturi de televiziune, primite acum câteva luni în schimbul unui vot în Parlament, care a prelungit până în 2022 sponsorizarea holdingului lui Plahotniuc, se spune în articol.
 
Orchestrat, toate aceste posturi au făcut propagandă şi au difuzat ştiri false. De cele mai multe ori, socialiştii născoceau poveşti, iar posturile de televiziune din holdingul lui Plahotniuc profitând de acoperirea pe care o au, difuzau aceste subiecte. Printe ştirile fabricate şi inventate au fost că Maia Sandu ar fi discutat cu cancelarul german Angela Merkel ca să aducă în Moldova 30 de mii de sirieni, insinuând că studenţii sirieni din Moldova salută o astfel de idee şi că Maia Sandu ar fi primit bani de la Ilan Shor, bani care, de fapt, veneau din partea unui om din anturajul lui Plahotniuc, totul fiind o făcătură. Altă ştire la comandă a fost că Maia Sandu, pe vremea când era ministru al Educaţiei, ar fi cauzat sinuciderea a 400 de elevi, după ce aceştia nu au susţinut examenele de bacalaureat din cauza camerelor de supraveghere instalate în centrele de BAC. Şirul ştirilor inventat a continuat cu: Sandu va închide şcoli şi biserici; Sandu, ca femeie, nu este potrivită pentru rolul de preşedinte; Sandu a integrat membrii LGBT în societate, ea fiind unul dintre ei, or câţiva clerici ai Bisericii Ortodoxe au acuzat-o pe Sandu de acest lucru.
 
Analiştii politici moldoveni şi internaţionali au spus că moldovenii trebuie să fie extrem de înapoiaţi, ca să creadă în astfel de zvonuri. De fapt, Dodon a câştigat cu greu alegerile. Cei care l-au votat au fost manipulaţi de propaganda rusească şi de politica antieuropeană promovată de Dodon. Doar acest tip de propagandă a reuşit să influenţeze suficienţi alegători, care i-au adus lui Dodon cele 52% în turul II al alegerilor prezidenţiale. În acest sens, Dodon îi datorează victoria obţinută lui Plahotniuc.
 
Aceasta este isprava tandemului Plahotniuc – Dodon. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi instituţiile care apără drepturile omului au omis unele nereguli în raportul lor post electoral. Holdingul GMG a început să-l atace mai întâi pe Andrei Năstase printr-un val de discreditări înainte ca acesta să se retragă din cursa electorală în favoarea Maiei Sandu. Şi când s-a retras, GMG-ul şi socialiştii şi-au îndreptat ,,armele” către Sandu.

Jamestown mai scrie că Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr şi Partidul Acţiune şi Solidaritate sunt constituite din membri entuziasmaţi, fără experienţă politică şi că s-au făcut unele greşeli care ar fi putut fi evitate. Aceste partide nu au avut un buget pentru spoturi televizate sau pentru panouri publicitare. Create cu un an în urmă, aceste partide nu au niciun primar în teritoriu, niciun consilier municipal şi nicio legătură la resursele administrative. PPDA şi PAS s-au promovat în campanie prin intermediul reţelelor de socializare şi mergând din oraş în oraş, din sat în sat. Partidele lui Năstase şi Sandu nu au avut niciun specialist care să-i ajute în campania electorală, cu excepţia unuia din partea Partidului Popular European, venit pentru o perioadă scurtă de timp, la solicitarea PAS. Postul de televiziune Jurnal TV i-a sprijinit în campanie pe Năstase şi Sandu, dar acest post nu este recepţionat în toată ţara, scrie Jamestown.
 
Andrei Năstase şi Maia Sandu au convingeri proeuropene, dar nu au putut să promoveze în campanie sloganuri pro-occidentale. După şapte ani de guvernare aşa-zis proeuropeană, în care statul a devenit unul disfuncţional şi mai sărac – pârghii care l-au ajutat pe Plahotniuc să captureze ţara – a fost imposibil să obţii victoria la alegerile din Moldova printr-un slogan proeuropean.
 
Din aceste considerente, o campanie electorală în Moldova bazată pe „rezistenţa împotriva Rusiei” ar garanta un adevărat eşec. Pe de altă parte, printre toate ţările ocupate anterior de Rusia sovietică, doar în Moldova o campanie prorusă îţi poate aduce succes (cum s-a întâmplat cu Partidul Comuniştilor în 2001, cu PSRM în 2014 şi cu actuala politică a lui Dodon, ajutat de mass-media lui Plahotniuc). În această privinţă, RM a depăşit în mod clar state ca Belarus sau Armenia.
 
Având în vedere o astfel de situaţie politică, a fost inevitabil pentru Maia sandu şi Andrei Năstase să suspende brandul electoral proeuropean - nu şi agenda proeuropeană, care au devenit două lucruri total diferite în această ţară. Sandu şi Năstase au refuzat să se afirme ca o forţă pro-vest într-o campanie geopolitică împotriva Rusiei sau să meargă pe o campanie bazată pe identitate (în chestiunea legată de românism versus moldovenism) sau să aleagă o forţă de dreapta împotriva politicii de stânga promovate de Dodon (care în această campanie s-a orientat către stilul conservator al lui Vladimir Putin).
 
Sandu nu ar fi ajuns în turul II de scrutin dacă echipa ei şi a lui Năstase nu ar fi adoptat aceste recomandări. În schimb, în campania electorală, ei s-au axat pe problema combaterii corupţiei înalte, eliberarea instuţiilor statului din mâinile lui Plahotniuc şi ca acordurile de liber schimb dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană să fie reluate.

Între timp, pe parcursul întregii luni de după alegeri, Plahotniuc a ţinut majoritatea parlamentară sub controlul său pentru a elabora legi pe bandă rulantă, prin care ar putea acapara toate insituţiile de stat, se mai spune în articol.

Privind dincolo de aceste alegeri prezidenţiale, echipa lui Andrei Năstase şi cea a Maiei Sandu se angajează să consolideze imaginea partidelor până la alegerile parlamentare din 2018, dar resursele lor actuale sunt aproape nule. Partenerii vestici ai Moldovei au nevoie să revadă ideea de a miza în continuare pe Plahotniuc, după ce presupusul garant al stabilităţii l-a ajutat pe candidatul prorus să ajungă la preşedinţie.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.