Contestaţia din justiţie a diasporei a întârziat deja validarea scrutinului cu aproape două săptămâni.

În continuare, însă, lucrurile ar putea să se mişte mult mai rapid.

Experţii se aşteaptă ca instanţa supremă să se pronunţe zilele acestea, iar şansele ca ea să judece altfel decât judecătoria Centru sau Curtea de Apel sunt estimate drept minime, verdictul Curţii urmând probabil să vină nu mai târziu de marţi 13 decembrie.

Nici în rândul sprijinitorilor lui Dodon, nici în cel al oponenţilor lui, nimeni nu crede că autoritatea constituţională, la rândul său, ar putea spune altceva decât că fostul lider socialist Igor Dodon este preşedintele ales în mod legal.

În rândul experţilor dar şi al politicienilor este frecventă opinia că motivul formal legat de obligaţia Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra validităţii unor alegeri doar după epuizarea tuturor litigiilor generate de ele în justiţie nu ar fi singurul ce a împins cu câteva săptămâni învestirea în funcţie a socialistului Igor Dodon.

Însuşi Dodon spune că ar fi existat cel puţin încă un motiv. Aparent enervat de întinderea procesului, el a acuzat marţi guvernarea, dar şi pe contracandidata sa din recentul scrutin, Maia Sandu, că i-ar tergiversa intenţionat învestirea, pentru a obţine promulgarea unor proiecte de către actualul preşedinte Nicolae Timofti, pe care el nu le-ar promulga.

Între acestea, Dodon a menţionat majorarea vârstei de pensionare, învestirea unui nou procuror general şi deschiderea unui Oficiu de legătură al NATO la Chişinău.

Deşi au trecut doar câteva zile din momentul în care Igor Dodon făcea aceste declaraţii, un procuror despre care se crede că ar fi agreat de guvernare a şi fost numit de preşedintele Timofti, în ciuda criticilor aspre pe care şi le-a atras din partea oponenţilor guvernării, iar acordul ce face posibilă deschiderea oficiului NATO la Chişinău a şi fost ratificat de parlament.

O decizie referitoare la vârsta de pensionare e şi ea pe punctul de a fi adoptată de parlamentul care e nevoit de două zile să se reţină până noaptea târziu în şedinţe plenare, întărind astfel percepţia că s-ar grăbi să-i pună pe masa preşedintelui actual o serie de decizii contestate de foarte probabilul său succesor.

În opinia analistului politic Igor Volniţchi, toate acestea înseamnă că în spatele tergiversării învestirii preşedintelui nou ales s-ar afla din nou un scenariu bine regizat, la care Igor Dodon nu ar fi un actor secundar:

„Se vede că am asistat cu toţii la un nou joc, bine regizat şi pus la punct. Cineva a speculat la greu pe acele contestaţii depuse de diasporă, pe pretinsa vină a Maiei Sandu sau a lui Andrei Năstase de întinderea procesului. Nu ştiu dacă lor li se poate reproşa ceva, în timp ce ei fac ceea ce vor de fapt alegătorii lor. Din start s-a urmărit ca Igor Dodon să intre mai târziu în funcţie. Pentru că, dacă ne-am imagina că se întâmpla altfel şi Igor Dodon s-ar fi trezit cu aceste decizii în faţă, în acest caz el fie ar fi intrat în contradicţii serioase cu puterea şi atunci ar fi acumulat suficient capital politic, fie ar fi ajuns să fie suspectat că joacă de partea puterii. Iar aşa, s-a scos presiunea de pe el, dar nici nu i s-a permis să acumuleze prea mult capital politic. Sunt sigur că în următoarele zile vom asista la învestirea domnului Dodon, iar până atunci la validarea victoriei lui de către Curtea Constituţională.”

Igor Volniţchi crede, totuşi, că un conflict între preşedintele nou ales şi majoritatea parlamentară este iminent.

El ar putea fi generat chiar de lipsirea lui Igor Dodon, înainte de învestire, de o serie de prerogative, un exemplu în acest sens fiind transferarea SIS din subordonarea preşedinţiei în aceea a parlamentului.

E posibil ca răspunsul lui Dodon, spune Igor Volniţchi, să fie încercarea de a-şi restabili imediat această prerogativă şi altele, prin iniţierea unui referendum.