„Victoria lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale din SUA a stârnit nelinişte, mulţi întrebându-se ce înseamnă pentru Europa de Est victoria magnatului. Viziunea unui om de afaceri miliardar care capturează puterea este familiară oamenilor din Ucraina, Moldova şi Georgia. Fiecare dintre aceste ţări este condusă, formal sau informal, de câte un oligarh bogat”, afirmă expertul politic.

În Georgia acest rol îi revine fostului premier georgian Bidzina Ivanişvili, „naşul” partidului aflat la putere, care are o avere estimată la circa 5 miliarde de dolari, adică mai mult decât o treime din Produsul Intern Brut al ţării sale. În acelaşi timp, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko este unul dintre cei mai bogaţi oameni din ţara sa.

În Moldova, oligarhul care a capturat puterea este Vladimir Plahotniuc, scrie Financial Times.

„Cel mai bogat om din Moldova, Vladimir Plahotniuc, este de facto stăpânul ei. Ani de zile, Moldova a fost prezentată drept „campioana reformelor”. Moldovenilor li s-au ridicat vizele pentru Europa şi Chişinăul a semnat un Acord de Asociere cu UE înaintea celorlalţi vecini. Cu toate acestea, la 13 noiembrie moldovenii se pare că au respins Europa alegându-l pe socialistul prorus Igor Dodon preşedinte, o funcţie cu puteri constituţionale limitate şi cu o importanţă simbolică”, susţine Thomas de Waal.

Potrivit expertului, motivul pentru acest vot de protest este corupţia sistemică pe care UE şi SUA au eşuat în a o verifica şi care a culminat cu dezvăluirea, în 2015, că un miliard de dolari, echivalentul unei şesimi din PIB-ul ţării, a fost sifonat prin trei bănci, cu presupusa conivenţă a unor oficiali de rang înalt.

„Iurie Leancă, premierul moldovean de atunci, a spus că el era „doar un prim-ministru”. Asta pentru că adevărata putere în Moldova este deţinută de Plahotniuc. Şi chiar dacă Moldova nu se reorientează geopolitic către Moscova, ea riscă o situaţie la fel de rea – să fie o zonă gri nereformată, la marginea Europei”, scrie expertul.

Ucraina are de făcut faţă unei provocări similare, dar pe o scară şi mai mare, se mai spune în analiză. „Poroşenko a fost foarte reticent în a reforma orice instituţie care l-ar putea ameninţa pe plan personal, iar sondajele de opinie arată că încrederea ucrainenilor în liderii lor a fost serios erodată din cauza corupţiei. Aceasta nu face decât să alimenteze criticile, ceea ce le-ar putea da avânt populiştilor sau partidelor proruse la următoarele alegeri”, se mai spune în analiza publicată de Financial Times.

 Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.