La sfârşitul lunii octombrie, în preajma primului tur al alegerilor prezidenţiale, în Chişinău şi în alte localităţi din ţară au fost distribuite pliante care conţin simbolurile Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) şi numele liderului formaţiunii, Maia Sandu, dar care au un conţinut denigrator la adresa politicianei. Printre altele, pe foile volante se arată că, dacă ajunge şef al statului, Sandu ar urma să deschidă frontierele pentru zeci de mii de migranţi, raioane şi sate întregi ar putea să dispară şi vor fi închise şcoli, grădiniţe şi spitale, iar căsătoriile între persoane de acelaşi sex ar urma să fie legalizate. „Maia Sandu va ceda ţara devastată refugiaţilor, homosexualilor şi unioniştilor”, se mai spune în pliantele care, bunăoară, au fost împărţite studenţilor Universităţii de Stat din Moldova.

Pe fluturaş, nu este indicat la comanda cui şi când au fost tipărite mesajele, denumirea tipografiei care le-a editat sau tirajul, fapt care contravine Codului Electoral: CODUL ELECTORAL al Republicii Moldova // Articolul 641. Particularităţile reflectării alegerilor de către mijloacele de informare în masă. Răspunderea pentru conţinutul materialelor electorale publicitare, difuzate sau publicate, o poartă concurentul electoral. Fiecare material publicitar trebuie să includă denumirea concurentului electoral, data tipăririi, tirajul materialului şi denumirea tipografiei care l-a tipărit. Publicitatea electorală contra plată va fi însoţită de genericul „Electorala”.

Maia Sandu a calificat din start informaţiile de pe pliante drept falsuri şi tentativă de denigrare din partea contracandidaţilor săi. Mai mult, pe 28 octombrie, reprezentanţii PAS au depus o sesizare la Inspectoratul General de Poliţie (IGP), prin care au cerut iniţierea unei investigaţii „în vederea identificării celor care au organizat tipărirea, transportarea şi distribuirea acestor pliante ilegale, cu pedepsirea lor potrivit rigorilor legale”. Totodată, ei solicită ca organele competente să ia măsuri urgente pentru stoparea distribuirii materialelor.

„La sesizare, am anexat două copii ale pliantelor pe care ni le-a adus cineva la sediul partidului. La IGP ne-a primit domnul Cavcaliuc (Gheorghe Cavcaliuc, şef adjunct IGP - n.r.), a dat indicaţii cuiva din subalternii săi de la sectorul Centru să preia sesizarea noastră. Cererea a fost înregistrată, iar domnul Cavcaliuc i-a transmis subalternului să vină la el, ca să-i explice paşii pe care urmează să-i facă în investigarea cazului. De atunci, nu am mai fost contactaţi referitor la sesizarea depusă”, ne-a spus Dan Perciun, membru al Biroului permanent naţional al PAS.

„Poliţia trebuie să-şi facă treaba”

La o săptămână de la recepţionarea sesizării, reprezentanţii IGP susţin că nu au dat deocamdată de făptaşi. „Persoana care a depus această plângere ne-a sesizat asupra faptului precum că pe la Gara de Sud a observat persoane care împart astfel de pliante. Am ieşit la faţa locului, nu am depistat nimic, deocamdată rezultate nu avem. Cazul se investighează. Suntem în plină campanie şi poate să mai apară vreun pliant mâine-poimâine. După finalizarea tuturor acţiunilor legate de alegeri, vom putea lua o decizie legală”, a declarat pentru Centrul de Investigaţii Jurnalistice Dianu Şavciuc, şeful Secţiei securitate publică a Inspectoratului de Poliţie Centru.

Reprezentanţii Partidului Acţiune şi Solidaritate au informat şi Comisia Electorală Centrală despre caz, în aceeaşi zi de 28 octombrie. Secretarul CEC, Veaceslav Agrigoroaie, ne-a spus însă că nu a recepţionat o astfel de scrisoare. „Chestiunile date fac parte din campania electorală. Corectă este ea sau incorectă - să se implice Poliţia, să-i reţină pe făptaşi. CEC nu ar avea de ce să se autosesizeze, pentru că mâine-poimâine ar putea apărea alte pliante, de cealaltă parte a taberei, sau provocatorul ar putea să-şi facă singur aşa pliante. Poliţia trebuie să-şi facă treaba”, a adăugat colegul său din Comisie, Iurie Ciocan.

Distribuirea pliantelor, chiar sub nasul MAI

Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au reuşit să afle cine a pus la cale schema şi cum materialele cu pricina ajung la casele oamenilor. Se întâmplă chiar în centrul Chişinăului, nu departe de sediul central al Ministerului Afacerilor Interne, pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 142, acolo unde, la etajul doi, se află biroul Uniunii Ofiţerilor din Republica Moldova (UORM).

În dimineaţa zilei de vineri, 3 noiembrie, o nouă partidă de circa 200.000 de pliante a fost adusă la sediul organizaţiei neguvernamentale. Potrivit surselor noastre, de aici, membrii Uniunii - în mare parte pensionari, dar nu numai - le răspândesc în fiecare sector din capitală. O altă parte din materiale, tipărite atât în limba română, cât şi în limba rusă, pleacă în raioane, unde Uniunea Ofiţerilor are câte o reprezentanţă. 

Nu am reuşit să aflăm unde au fost tipărite foile volante, dar un expert în domeniu susţine că e vorba de o simplă imprimantă. „Analizând calitatea tiparului, deducem că ele au fost scoase la imprimantă. Mai exact, la diferite imprimante, pentru că în cazul variantei în limba rusă - culorile sunt unele, iar la varianta în limba română - altele, respectiv, cerneala diferă”, argumentează Veaceslav Dreglea, director comercial al unei tipografii din Capitală. 

Pachetele cu pliantele denigratoare, aduse la sediul Uniunii Ofiţerilor. În imagini, apare inclusiv drapelul UORM şi portretele mai multor ofiţeri, afişate pe pereţii biroului.

O înregistrare audio, care a intrat în posesia noastră, dar pe care nu o publicăm din motive de siguranţă, confirmă faptul că mai mulţi membri ai Uniunii discută între ei cum să repartizeze în continuare buletinele proaspăt venite de la tipar, dar şi cât de important este ca lumea să iasă la vot pe 13 noiembrie. „Stând acasă, nu vei câştiga nimic. Mergi şi votează!”, spune unul dintre ei. „Eu le-am spus alor mei din raion: «Dacă nu-l votaţi pe Dodon, nu mai calc aici, la voi»”, comentează altul. „Câte trebuie, atâtea luăm. Câte pot duce mâinile. Dacă nu ajung, mai dăm”, nu întârzie o altă replică.

Din discuţie, mai aflăm că cineva îi îndeamnă pe vorbitori să nu facă agitaţie electorală, pentru că nu ar ţine de ceea cu ce se ocupă organizaţia.

- Vi le întorc, poftim.
- De ce?
- Nu vă ocupaţi cu politica! Nu suntem o organizaţie politică!
- Păi, astea nu sunt politică.
- De ce atunci este despre Maia Sandu?
- Păi, este împotriva Maiei Sandu! (...) Este exact despre ceea ce promovează ea.
- Noi nu ne ocupăm cu de astea!

Am mers la Uniunea Ofiţerilor, ca să cerem nişte pliante sub pretextul de a le împărţi studenţilor. Bărbatul din birou ne-a ajutat fără nicio ezitare. „Luaţi câte aveţi nevoie. A apărut o personalitate marcantă la noi: nicăieri nu lucrează şi acum vrea să se facă preşedintă. Luaţi şi de-al doilea fel, ele vin împreună”, ne-a spus el, făcând aluzie la Maia Sandu. 

UORM este o organizaţie voluntară, fondată în iulie 1999, şi din care fac parte militari şi ofiţeri atât în serviciu, cât şi în rezervă sau în retragere, din diferite structuri de apărare: Armata Naţională, MAI, SIS, care au servit frontiera, carabinieri, marinari etc. Asociaţia are reprezentanţe în toate raioanele ţării şi în fiecare sector din capitală. Potrivit datelor de pe site-ul organizaţiei, la ora actuală, Uniunea are membri circa 4.500 de ofiţeri, inclusiv şase deputaţi din Parlament şi 103 de consilieri în autorităţile publice locale. Cotizaţia de membru este de 50 de lei lunar.

Preşedinte al UORM este generalul de brigadă Victor Gaiciuc, care i-a luat locul lui Vadim Mişin, ex-deputat şi fost lider al partidului Renaşterea. Gaiciuc a ocupat fotoliul de ministru al Apărării între 2001 şi 2004, în componenţa Guvernului Tarlev, şi a fost demis prin decret prezidenţial, ca urmare a unui scandal legat de sustragerea ilegală din depozitele Armatei Naţionale a unui lot de arme. La scurt timp, militarul a fost numit Ambasador al Republicii Moldova în Regatul Belgiei şi reprezentant al Moldovei la NATO. Actualmente, el este administrator al companiei de asigurări Acord Grup. Societatea pe acţiuni a fost fondată în 2002 şi are un capital social de 37 de milioane de lei. Totodată, în aprilie 2015, Gaiciuc a devenit preşedinte al consiliului Biroului Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule din Moldova (BNAA).

Secretar al UORM este colonelul Alexandru Maliuga. Potrivit surselor noastre, anume el ar fi responsabil de repartizarea pliantelor, fiind cel care dă telefoane în regiuni şi verifică cum decurge procesul.

Socialistul Dodon, prieten vechi al ofiţerilor şi veteranilor

Igor Dodon sprijină Uniunea de mulţi ani, inclusiv financiar. Mai mult, socialistul este naşul de cununie al fiului mai mic al lui Victor Gaiciuc, Sergiu Gaiciuc. Tânărul a jucat nunta în septembrie 2011, iar presa scria atunci că familia Dodon a jucat rolul de naşi pentru a patra oară. Potrivit Ziarului de Gardă, mireasa, Ina Ceban, este fiica unei vân­ză­toa­re stra­da­le din „afa­ce­rea cu aurul”, reţi­nu­tă de mai mul­te ori de poli­ţi­ş­tii sub aco­pe­ri­re de la Misiu­ni Spe­ci­a­le. Liderul PSRM a recunoscut atunci gradul de rudenie cu Victor Gaiciuc.

De altfel, Igor Dodon nu ascunde nici legătura strânsă, pe care o are cu membrii UORM, fiind prezent la numeroase evenimente organizate de aceştia. Pe 23 februarie 2016, la adunarea consacrată Zilei veteranilor forţelor armate şi ai organelor de drept, politicianul a împărţit flori celor care au slujit patriei şi a ţinut un discurs de la tribună. Victor Gaiciuc, la rându-i, i-a mulţumit lui Dodon, pentru că a contribuit la organizarea evenimentului festiv. 

La o altă întrunire de la mijlocul lunii septembrie, dedicată celor 25 de ani de Independenţă ai Republicii Moldova, membrii Uniunii au semnat o declaraţie în care îndeamnă cetăţenii să voteze la alegeri pentru un preşedinte care condamnă unionismul şi promovează suveranitatea ţării. „Avem nevoie de un preşedinte care va apăra statalitatea moldovenească şi religia ortodoxă, care va restabili relaţiile prieteneşti cu partenerul nostru strategic - Federaţia Rusă”, se spune în declaraţie. „Doar datorită eforturilor lui Igor Dodon şi ale partidului în general, nouă ne-a reuşit până acum să acordăm sprijin financiar şi să desfăşurăm evenimente legate de educaţia militară şi patriotică”, a comentat de această dată Victor Gaiciuc. Şi aici liderul PSRM a fost prezent:

Acelaşi mesaj de susţinere a candidatului socialiştilor la alegerile prezidenţiale din acest an se regăseşte într-o altă postare de pe site-ul UORM, de această dată din partea Mişcării Populare „Salvaţi Moldova”. „El este un patriot şi singurul politician, care pledează pentru suveranitatea, neutralitatea şi integritatea Moldovei. Facem apel la alegătorii ţării, partide şi mişcările sociale, să renunţe la ambiţiile lor şi să voteze cu inima. Nu atât pentru Igor Dodon, cât pentru Moldova, viitorul şi integritatea acesteia”, se spune în postarea publicată pe 24 octombrie, cu o săptămână înainte de primul tur al alegerilor.

Orice implicare - negată

Preşedintele Uniunii Ofiţerilor neagă că, prin intermediul organizaţiei pe care o conduce, s-ar răspândi astfel de pliante. „Nu am idee despre ce vorbiţi. Noi suntem o organizaţie obştească. Dacă cineva s-a angajat personal şi este de părerea cuiva, nu-i pot interzice, dar noi nu avem nici pliante, nici tipografie”, ne-a declarat Victor Gaiciuc. 

Liderul PSRM, la fel, a dat de înţeles că nu are vreo legătură cu tipărirea foilor volante în cauză. „Pe pliantele repartizate de PSRM sunt indicate datele de tipar şi că sunt în cadrul campaniei electorale”, a spus Igor Dodon. 

De cealaltă parte, Maia Sandu susţine că lipsa de reacţie din partea IGP denotă „încă o dată că instituţiile statului sunt în comă profundă”. „Dacă probele vor fi concludente, vom sesiza CEC-ul şi organele de drept. Deşi nu ne facem iluzii - ştim, din păcate, că aceste instituţii sunt captive şi nu acţionează independent. E grăitor faptul că un reporter de investigaţie a reuşit ceea ce nu a reuşit să facă toată poliţia din Moldova timp de zece zile. Cu privire la implicarea lui Dodon în această schemă: noi am presupus că acesta are o legătură cu publicaţiile respective, însă nu am avut dovezi. Dar stilul poate fi recunoscut de la o poştă, odată ce oponentul meu a ales ca strategie de campanie doar minciuna şi jocul murdar”, a comentat lidera PAS. 

Denigrarea, instrument utilizat pe larg de socialişti în campaniile electorale

Mesajele manipulatorii cu privire la „invazia imigranţilor”, închiderea şcolilor, unirea cu România sau legalizarea mariajelor dintre persoanele de acelaşi sex sunt promovate intensiv şi de instituţiile media afiliate lui Igor Dodon. Bunăoară, falsurilor electorale le sunt dedicate pagini întregi din ziarul „Socialiştii”, editat în limba rusă. Un titlu dintr-o ediţie recentă a gazetei spune că „Voronin a dat de înţeles că Maia Sandu are o orientare sexuală netradiţională”, în altul, fiind abordată problema refugiaţilor - „Scandalul se înteţeşte”. Mai nou, insti­tu­ţi­i­le media afiliate PSRM medi­a­ti­zea­ză un video în care nişte stu­den­ţi sirie­ni de la Uni­ver­si­ta­tea de Medi­ci­nă şi Far­ma­cie „Nico­lae Tes­te­miţa­nu” îşi decla­ră sus­ţi­ne­rea pen­tru Maia San­du şi spun că şi-ar dori ca în Mol­do­va să ajun­gă cât mai mul­ţi sirie­ni.

Potrivit rapoartelor financiare prezentate la CEC, candidatul Igor Dodon a cheltuit în patru săptămâni de campanie (30 septembrie - 28 octombrie) 779.197 de lei pentru publicarea materialelor în ziarul „Socialiştii”, ceea ce depăşeşte 50% din suma totală cheltuită de candidat pentru publicitate în presa scrisă (aproape 1,3 milioane lei). Alte peste 260.000 de lei l-au costat flyerele editate în aceeaşi perioadă de timp. 

„Ziarul de Gardă” notează, într-un articol recent, că Dodon a folosit falsuri electorale în mai multe campanii în care a participat în ultimii ani, cu scopul de a câştiga scrutinele. 

În timpul luptei pentru şefia Capitalei, în anul 2011, Igor Dodon l-a acu­zat pe con­tra­can­di­da­tul său, Dorin Chir­toa­că, că ar fi cum­pă­rat cele 102 tro­lei­bu­ze din Bela­rus prin inter­me­di­ul unei fir­me din Româ­nia şi că a pre­ju­di­ci­at astfel buge­tul muni­ci­pal cu pes­te 2 mili­oa­ne de euro. Dodon a pre­zen­tat ca dova­dă în spri­ji­nul afir­ma­ţi­i­lor sale niş­te extra­se din Moni­to­rul Ofi­ci­al (MO) al Româ­ni­ei. Ulterior, el a recunoscut că ace­le pagi­ni au fost fal­si­fi­ca­te, însă a dat vina pe cole­gii săi de par­tid. Chir­toa­că l-a acţio­nat în jude­ca­tă pe Igor Dodon pen­tru „apă­ra­rea onoa­rei, dem­ni­tă­ţii şi repu­ta­ţi­ei pro­fe­sio­na­le”. Dosarul nu are nici până astăzi o finalitate, potrivit jurnaliştilor. 

Ei amintesc că alegerile locale din acel an au fost pre­ce­da­te şi de deni­gra­rea unor con­cu­ren­ţi elec­to­ra­li, în spe­cial a lui Dorin Chir­toa­că, prin tipă­ri­rea şi răs­pân­di­rea copi­i­lor fal­si­fi­ca­te ale unor zia­re naţio­na­le, pre­cum „Zia­rul de Gar­dă” şi „Tim­pul”.

Pretinse ilegalităţi legate de achiziţionarea troleibuzelor au fost invocate şi la localele din 2015, când din partea PSRM la funcţia de primar al Capitalei candida Zinaida Greceanîi. Socialiştii susţineau că Dorin Chir­toa­că, pri­mar în exer­ci­ţiu şi can­di­dat pen­tru un nou man­dat, a cum­pă­rat mijloacele de conducere din Bela­rus la un preţ exa­ge­rat, în timp ce tro­lei­bu­ze­le mar­ca Şko­da din Cehia ar fi avut un preţ mai bun. Şi de această dată, informaţiile s-au dovedit a fi neadevărate.