2011: Igor Dodon este can­di­da­tul PCRM la func­ţia de pri­mar al capi­ta­lei

În tim­pul unor dez­ba­te­ri elec­to­ra­le de la Pro TV, Igor Dodon, l-a acu­zat pe con­tra­can­di­da­tul său, Dorin Chir­toa­că, îna­in­tat de Par­ti­dul Libe­ral (PL), că ar fi cum­pă­rat cele 102 tro­lei­bu­ze din Bela­rus prin inter­me­di­ul unei fir­me din Româ­nia şi că, ast­fel, Chir­toa­că a pre­ju­di­ci­at buge­tul muni­ci­pal cu pes­te 2 mili­oa­ne de euro. Dodon a pre­zen­tat ca dova­dă în spri­ji­nul afir­ma­ţi­i­lor sale niş­te extra­se din Moni­to­rul Ofi­ci­al (MO) al Româ­ni­ei. Chir­toa­că a res­pins acu­za­ţi­i­le şi a făcut o sesi­za­re la Pro­cu­ra­tu­ra Gene­ra­lă, prin care cerea să fie veri­fi­ca­tă posi­bi­la fal­si­fi­ca­re a MO al Româ­ni­ei de către can­di­da­tul comu­niş­ti­lor. „Igor Dodon este fal­si­fi­ca­tor de docu­men­te ofi­ci­a­le şi va tre­bui să răs­pun­dă în faţa jude­că­ţii. A adus la cunoş­tinţa opi­ni­ei publi­ce docu­men­te fal­se şi aştep­tăm scu­ze­le lui Dodon în faţa tutu­ror ale­gă­to­ri­lor”, decla­ra atun­ci libe­ra­lul Chir­toa­că. Ulte­ri­or, Dodon a recu­nos­cut că ace­le pagi­ni au fost fal­si­fi­ca­te, însă a dat vina pe cole­gii săi de par­tid. „Acest Moni­tor Ofi­ci­al mi l-au băgat ai mei din par­tid şi mi l-au dat să-l sem­nez ca să-l duc la Cen­trul Naţio­nal Anti­co­rup­ţie şi la Pro­cu­ra­tu­ră”, afir­ma Dodon. La 15 iunie 2011, cu doar câte­va zile îna­in­te de turul doi al ale­ge­ri­lor loca­le, Dorin Chir­toa­că l-a acţio­nat în jude­ca­tă pe Igor Dodon pen­tru „apă­ra­rea onoa­rei, dem­ni­tă­ţii şi repu­ta­ţi­ei pro­fe­sio­na­le”. Chir­toa­că a pre­tins atun­ci înca­sa­rea unui „pre­ju­di­ciu moral de 12,5 mili­oa­ne de euro, care vor fi uti­li­zaţi în între­gi­me pen­tru pro­cu­ra­rea a 100 de tro­lei­bu­ze pen­tru mun. Chi­şi­nău”.

Pro­ce­sul de jude­ca­tă nu are nici până astăzi o fina­li­ta­te. Ini­ţial, jude­că­to­ria sect. Râş­ca­ni, mun. Chi­şi­nău, la 16 decem­brie 2013, a scos de pe rol cere­rea lui Dorin Chir­toa­că pe motiv că aces­ta nu a res­pec­tat pro­ce­du­ra de solu­ţio­na­re pre­a­la­bi­lă a pri­ci­nii pe cale extra­ju­di­ci­a­ră. Chir­toa­că a con­tes­tat deci­zia pri­mei instan­ţe şi, la 10 mar­tie 2014, Cur­tea de Apel (CA) Chi­şi­nău a retri­mis cau­za la Jude­că­to­ria sect. Râş­ca­ni pen­tru reju­de­ca­re. La 16 mai 2016, jude­că­to­ria Râş­ca­ni a dis­pus înce­ta­rea pro­ce­su­lui, argumentându-şi deci­zia prin fap­tul că, potri­vit legii cu pri­vi­re la liber­ta­tea de expri­ma­re, nu pot fi cali­fi­ca­te drept defă­i­ma­re afir­ma­ţi­i­le făcu­te de către un depu­tat (func­ţie deţi­nu­tă de Dodon în acel moment). Dorin Chir­toa­că a făcut şi de aceas­tă dată apel, pre­ci­zând că decla­ra­ţi­i­le lui Dodon au fost făcu­te în cali­ta­tea sa de con­cu­rent elec­to­ral şi nu de depu­tat în exer­ci­ta­rea man­da­tu­lui. La 30 iunie 2016, Cole­gi­ul Civil al CA Chi­şi­nău a admis recur­sul lui Chir­toa­că şi a tri­mis, din nou, dosa­rul în pri­ma instan­ţă, la Jude­că­to­ria sectotului Râş­ca­ni, unde se află, în pre­zent, în pro­ces de exa­mi­na­re.

Ale­ge­ri­le loca­le din iunie 2011 au fost pre­ce­da­te şi de deni­gra­rea unor con­cu­ren­ţi elec­to­ra­li, în spe­cial a lui Dorin Chir­toa­că, prin tipă­ri­rea şi răs­pân­di­rea copi­i­lor fal­si­fi­ca­te ale unor zia­re naţio­na­le, pre­cum „Zia­rul de Gar­dă” şi „Tim­pul”.

Mai întâi, la sfâr­şi­tul lunii apri­lie 2011, o copie fal­si­fi­ca­tă a Zia­ru­lui de Gar­dă (ZdG), inti­tu­la­tă Zia­rul de Chi­şi­nău (ZdC) a fost dis­tri­bu­i­tă în Chi­şi­nău şi în subu­r­bi­i­le sale. Copia fal­si­fi­ca­tă a ZdG, cu denu­mi­rea de ZdC – având o sin­gu­ră lite­ră schim­ba­tă (G înlo­cu­it cu C), folo­sea toa­te însem­ne­le pe care le folo­seş­te ZdG din iulie 2004, de la momen­tul înfi­inţă­rii sale. Fal­sul ziar conţi­nea logo­ul, cor­pul de lite­ră, nume­le de rubri­ci al ZdG, dar avea un conţi­nut impro­priu şi mani­pu­la­tor şi abu­n­da în ata­cu­ri la adre­sa lui Dorin Chir­toa­că. ZdG scria atun­ci că, în tipă­ri­rea aces­tor zia­re fal­se, erau impli­ca­te per­soa­ne din afa­ra R. Mol­do­va, iar sco­pul prin­ci­pal era dis­tru­ge­rea ima­gi­nii can­di­da­tu­lui libe­ral, pro­vo­ca­rea de dis­pu­te şi intri­gi între can­di­da­tul PL şi can­di­datul PLDM, dar şi între Chir­toa­că şi auto­ri­tă­ţi­le publi­ce cen­tra­le. În docu­men­te­le des­co­pe­ri­te de oame­nii legii în urma per­che­zi­ţi­ilor, erau indi­ca­te obiec­ti­ve­le şi stra­te­gia, dar şi nume­le can­di­da­tu­lui elec­to­ral, pen­tru care se făcea cam­pa­nia, care însă nu a fost făcut public. Valen­ti­na Buli­ga, can­di­da­ta Par­ti­du­lui Demo­crat la ace­le ale­ge­ri, afir­ma, în cadrul unei con­fe­rinţe de pre­să, că echi­pa de PR negru a PCRM ar sta în umbra aces­tor sche­me.

Pes­te doar două săp­tămâ­ni de la apa­ri­ţia copi­ei ZdG, în Chi­şi­nău a fost dis­tri­bu­it un nou fals medi­a­tic – „TIMPUL Chi­şi­nă­u­lui”, care copia zia­rul naţio­nal TIMPUL. Ca şi în cazul cu „Zia­rul de Gar­dă”, „Tim­pul Chi­şi­nă­u­lui” repro­du­cea cu exac­ti­ta­te desig­nul, logo-ul, cor­pul lite­rei şi rubri­ci­le din „TIMPUL de dimi­nea­ţă”.  De aceas­tă dată, ţin­ta prin­ci­pa­lă, supu­să deni­gră­rii în pagi­ni­le zia­ru­lui fal­si­fi­cat, era can­di­da­tul Par­ti­du­lui Libe­ral Demo­crat, Vic­tor Bodiu. Ale­ga­to­rii erau îndem­na­ţi să nu-l vote­ze pe Bodiu, pen­tru că aces­ta ar putea auto­ri­za para­de­le gay.

În urma ace­lor ale­ge­ri loca­le, din iunie 2011, înving­ă­tor a ieşit Dorin Chir­toa­că. În turul doi de scru­tin, can­di­da­tul libe­ra­li­lor a adu­nat 50,6% din sufra­gii, deşi pri­mul tur fuse­se adju­de­cat de can­di­da­tul comu­niş­ti­lor Igor Dodon, care acu­mu­la­se 48,07%, pe când Chir­toa­că s-a cla­sat pe locul doi cu 46.51%.

2015: Zinai­da Gre­cea­nîi can­di­dea­ză în ale­ge­ri­le loca­le pen­tru func­ţia de pri­mar al capi­ta­lei din par­tea PSRM-ului lui Igor Dodon

Pre­zent la o dez­ba­te­re elec­to­ra­lă tele­vi­za­tă, soci­a­lis­tul Ion Ceban, repre­zen­tan­tul can­di­da­tei Zinai­da Gre­cea­nîi, a decla­rat că Dorin Chir­toa­că, pri­mar în exer­ci­ţiu şi can­di­dat pen­tru un nou man­dat, a cum­pă­rat tro­lei­bu­ze din Bela­rus la un preţ exa­ge­rat, în timp ce tro­lei­bu­ze­le mar­ca Sko­da, din Cehia, ar fi avut un preţ mai bun. Ceban pre­zen­ta în emi­siu­ne şi o ofer­tă comer­ci­a­lă, sem­na­tă de un anga­jat Sko­da, un oare­ca­re James Raj, în care se pre­ci­za că pre­ţul unui tro­lei­buz era de 90 de mii de euro. Ulte­ri­or, Chir­toa­că a pri­mit un răs­puns ofi­ci­al de la repre­zen­tan­ţii Sko­da, în care se pre­ci­za că pre­ţul unui tro­lei­buz este de 420.000 – 560.000 de euro. De ase­me­nea, se menţio­na că, în cadrul între­prin­de­rii din Cehia, nu acti­vea­ză nicio per­soa­nă pe nume James Raj. Şi de aceas­tă dată Chir­toa­că i-a acţio­nat în jude­ca­tă pe repre­zen­tan­ţii soci­a­liş­ti­lor Ion Ceban şi Zinai­da Gre­cea­nîi. Pe 30 iunie 2016, Jude­că­to­ria Râş­ca­ni i-a res­pins însă cere­rea de che­ma­re în jude­ca­tă.

2016: Igor Dodon can­di­dea­ză din par­tea PSRM la func­ţia de pre­şe­din­te­le al Republicii Mol­do­va

Şi actu­a­la cam­pa­nie elec­to­ra­lă este mar­ca­tă de lan­sa­rea în pre­să a dife­ri­tor infor­ma­ţii cu carac­ter mani­pu­la­tor. Joi, 3 noiem­brie, în cadrul unei con­frun­tă­ri tele­vi­za­te între cei doi can­di­daţi rămaşi în cur­sa pre­zi­den­ţi­a­lă, Igor Dodon a acuzat-o pe con­tra­can­di­da­ta sa, Maia San­du, că, în rezul­ta­tul refor­me­lor în edu­ca­ţie făcu­te de aceas­ta şi a insta­lă­rii came­re­lor de supra­ve­ghe­re la exa­me­ne­le de baca­la­u­re­at, „au fost înre­gis­tra­te pes­te 400 de cazu­ri de sui­cid şi ten­ta­ti­ve de sui­cid în rân­dul copi­i­lor”. Date­le sta­tis­ti­ce ara­tă însă că rata sinu­ci­de­ri­lor este con­stan­tă în ulti­mii 15 ani, iar refor­me­le din învă­ţământ nu au dus la creş­te­rea numă­ru­lui de sinu­ci­de­ri ale mino­ri­lor.

Tot­o­da­tă, mai mul­te tele­vi­ziu­ni, zia­re şi site-uri de şti­ri afi­li­a­te Par­ti­du­lui Soci­a­liş­ti­lor, publi­că infor­ma­ţii con­form căro­ra, în cazul în care Maia San­du va ajun­ge pre­şe­din­te, aceas­ta va per­mi­te imi­gran­ţi­lor sirie­ni să se sta­bi­leas­că pe teri­to­ri­ul R. Mol­do­va. Insti­tu­ţi­i­le media pro-Dodon medi­a­ti­zea­ză şi un clip video, în care trei stu­den­ţi sirie­ni de la Uni­ver­si­ta­tea de Medi­ci­nă şi Far­ma­cie „Nico­lae Tes­te­miţea­nu” din Chi­şi­nău îşi decla­ră sus­ţi­ne­rea pen­tru Maia San­du şi spun că şi-ar dori ca, în Mol­do­va, să ajun­gă cât mai mul­ţi sirie­ni. De ase­me­nea, Igor Dodon, dar şi insti­tu­ţii media apro­pi­a­te soci­a­liş­ti­lor, sub­li­ni­a­ză că Maia San­du va spri­ji­ni căsă­to­ri­i­le per­soa­ne­lor de ace­laşi sex şi că, în schimb, aceas­ta este sus­ţi­nu­tă la ale­ge­ri de comu­ni­ta­tea LGBT din Mol­do­va. Tot­o­da­tă, soci­a­liş­tii lansea­ză zvo­nu­ri, pre­cum că Maia San­du va închi­de bise­ri­ci­le. Toa­te aces­te infor­ma­ţii nu au niciun suport fac­to­lo­gic, având doar rolul de a dis­cre­di­ta con­tra­can­di­da­tul lui Igor Dodon.

În pri­mul tur de scru­tin, soci­a­lis­tul a obţi­nut cele mai mul­te votu­ri, 47,98%, fiind urmat cu 38,7 % de către Maia San­du, lide­ra PAS. Cei doi se vor înfrun­ta dumi­ni­că, 13 noiem­brie, în turul II al ale­ge­ri­lor pre­zi­den­ţi­a­le.