În ultimele zile, Rusia şi-a mobilizat toate resursele mediatice, agenţii de influenţă din Moldova şi preoţimea din cadrul Mitropoliei Moldovei (supusă Patriarhiei Ruse), pentru a o compromite pe Maia Sandu. Aceştia inventează minciuni şi o ofensează pe Maia Sandu, numind-o „rod sterp”, iar contracandidatul ei, Igor Dodon, a insinuat la o dezbatere televizată că ea ar face parte dintr-o minoritate sexuală. Mai mult, Dodon a acuzat-o pe Maia Sandu că ar fi vinovată de faptul că mai mulţi copii s-ar fi sinucis în Moldova în perioada când ea era ministru al Educaţiei.

Preşedintele minciunii

„Igor Dodon este un laş, iar minciuna este singura sa armă în această campanie electorală. Foloseşte posturile sale TV pentru a lansa minciuni”, a menţionat Maia Sandu. Iar echipa candidatului comun al forţelor antioligarhice a deplâns faptul că Dodon a îndrăznit să folosească în campania electorală probleme atât de dureroase, precum suicidul în rândul copiilor.

O altă sperietoare propagandistică a apărut în ziarul de partid al PSRM, despre faptul că Maia Sandu ar fi convenit cu Angela Merkel să trimită în Moldova 30 000 de sirieni. Culmea, jurnaliştii de la posturile de televiziune care îl deservesc pe Dodon în această campanie electorală au găsit trei studenţi de origine arabă (care îşi fac studiile în Chişinău) şi titrează: „Diaspora siriană din Moldova o susţine pe Maia Sandu la prezidenţiale: Aici e bine de trăit!”.
„Dodon îşi bate joc de durerea poporului sirian. Au mers la Universitatea de Medicină, s-au dat drept jurnalişti şi au adresat întrebări provocatoare, vizând-o pe Maia Sandu, astfel încât să-şi justifice minciuna privind fluxul de refugiaţi în Moldova. Să foloseşti aceste sperietori împotriva cetăţeniilor şi să profiţi de naivitatea studenţilor sirieni - nu este demn de un candidat la preşedinţie”, a reacţionat liderul unui alt partid pro-rus din Republica Moldova, Victor Şelin (liderul PSDM), care a anunţat că nu-l va susţine pe Dodon în al doilea tur de scrutin.

Preoţii Moscovei scoşi la înaintare

Sondajele arată că 70% dintre moldoveni au încredere în Biserică. Majoritatea bisericilor din Moldova aparţin Mitropoliei Moldovei, supusă Patriarhiei Ruse. Moscova a recurs la acest instrument pentru a influenţa votul în favoarea pro-rusului Igor Dodon.

Episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel Mihăescu, alături de alţi trei preoţi, a susţinut vineri o conferinţă de presă, la care a îndemnat creştinii să nu o voteze pe Maia Sandu, pentru că ea ar prezenta un  „pericol pentru Biserică”, ci să-l voteze pe „creştinul Igor Dodon”. Controversatul preot subordonat Patriarhiei Moscovei a spus că Maia Sandu ar fi „stearpă”, pentru că nu are familie şi copii şi că un vot în favoarea acesteia „va fi un păcat”.

Întrebat dacă are binecuvântarea Mitropolitului Vladimir pentru a face aceste declaraţii, episcopul Marchel a răspuns că reprezintă Eparhia de Bălţi şi Făleşti şi nu are nevoie de binecuvântarea ÎPS. Săptămâna trecută însă şi mitropolitul Moldovei, Vladimir, a îndemnat populaţia să-l susţină pe Igor Dodon.

Preoţi-dictatori, cu averi impresionante

La 13 noiembrie 2012, Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova a decis că „preoţii care vor face declaraţii publice, fără aprobarea Mitropoliei Moldovei, vor fi sancţionaţi”: „Având în vedere numeroasele speculaţii şi interpretări lansate în presă, care au prejudiciat imaginea Bisericii Ortodoxe din Moldova, s-a decis sancţionarea disciplinară a slujitorilor care vor face declaraţii publice, fără coordonare prealabilă şi binecuvântare arhierească, conform deciziei Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova, referitoare la difuzarea şi prezentarea poziţiei oficiale a Bisericii”, se arată în hotărârea Sinodului. Aceasta a apărut după ce un post TV din Moldova a difuzat un reportaj despre averile unor slujitori ai bisericii. În reportaj, erau arătate casele luxoase ale Mitropolitului Moldovei, ÎPS Vladimir, ale episcopului de Bălţi şi Făleşti, Marchel, şi ale secretarului Mitropoliei Moldovei, protoiereul Vadim Cheibaş.

Episcopul Marchel este cunoscut în Republica Moldova ca o figură controversată şi politizată. În trecut, el l-a sprijinit, tot prin declaraţii murdare, pe liderul comuniştilor, Vladimir Voronin. El spunea că gay-ilor ar trebui să li se interzică accesul în institutiile de educaţie, de sănătate şi alimentaţie publică şi că peste 90% dintre homosexuali sunt bolnavi de HIV/SIDA.

Calcul greşit – efect invers

Efectul acestor declaraţii halucinante, se pare că, va fi însă invers. Atacurile murdare împotriva Maiei Sandu şi riscul de a avea un preşedinte anti-european, mincinos şi cinic au „trezit” tinerii pasivi în primul tur şi au mobilizat diaspora pentru cel de-al doilea tur de scrutin. Moldovenii din diaspora au creat grupul „Adoptă un vot!” pe Facebook, prin intermediul căruia persoanele se reunesc pentru a merge organizat la alegeri, pe 13 noiembrie. „Sunt din Chişinău. Locuiesc în Calgary. Am plecat de 11 ani din Moldova. Voi merge la vot la Seattle, împreună cu alţi 60 de moldoveni. O să mergem 1110 km întro directie - din Canada în USA, ca să votăm. Alegem, în sfârşit, un lider integru”, a scris un moldovean în acest grup virtual.

Autorităţile de la Chişinău au refuzat să mărească numărul secţiilor de votare din străinătate pentru turul doi de scrutin. Totuşi, Comisia Electorală Centrală a decis să majoreze, pentru turul doi, numărul buletinelor de vot destinate secţiilor de votare din afara ţării. Astfel, în baza solicitărilor care au parvenit din partea diasporei, se va majora numărul buletinelor de vot în următoarele secţii de votare: Canada – Toronto: de la 2000 până la 3000 mii; Elvetia- Geneva: de la 1500 până la 3000 mii; Olanda - Haga: de la 2000 până la 3000 mii; Franţa – Strasbourg: de la 2000 până la 3000 mii; Portugalia – Portimao: de la 2000 până la 3000 mii; Portugalia – Faro: de la 2000 până la 3000 mii; Portugalia – Setubal: de la 2000 până la 3000 mii; SUA – Atlanta: de la 2000 până la 3000 mii; SUA – Raleigh: de la 2000 până la 3000 mii;

Dodon, persona non-grata în Ucraina?

Pe de altă parte, portalul pravda.com.ua a publicat vineri o informaţie despre intenţia autorităţilor de la Kiev de a-l declara pe Igor Dodon persona non-grata pe teritoriul Ucrainei, pentru declaraţiile că „Crimeea aparţine Rusiei”. În acest sens, vicepreşedintele Radei, Irina Gheraşcenko, a trimis un demers către conducerea Serviciului de Securitate al Ucrainei, în care îi solicită o reacţie la declaraţiile liderului socialiştilor de la Chişinău. Deputaţii ucraineni cer ca lui Dodon să-i fie interzisă intrarea pe teritoriul Ucrainei, pentru faptul că „atentează la integritatea teritorială şi inviolabilitatea Ucrainei”.

Sâmbătă, Igor Dodon a reacţionat. Potrivit lui, declaraţia unor deputaţi din Rada de la Kiev nu reprezintă poziţia oficială a Ucrainei: „Evident că Maia Sandu are adepţi în rândul celor care au organizat maidanuri în ţara vecină, care îi sunt datori PLDM-ului şi lui Vlad Filat pentru susţinere. Fularele galbene sunt tot de acolo. Dar reiterez poziţia mea: Ucraina este ţară vecină, cu care ne leagă sute de ani de prietenie, valori creştine comune, relaţii economice reciproc avantajoase”, a scris Dodon pe Facebook.

Miza Maiei Sandu pentru schimbare

Maia Sandu a declarat, în repetate rânduri, că va începe demontarea sistemului oligarhic al lui Vlad Plahotniuc cu ajutorul unui procuror general, pe care îl va numi atunci când va ajunge în funcţia de preşedinte. Ea susţine că Igor Dodon a fost crescut de sistemul controversatului oligarh şi că acum este trimis la Preşedinţie pentru a-l deservi.

Pentru a putea numi procurorul general însă, Parlamentul (dominat acum de o majoritate fidelă oligarhului-şef) trebuie să amendeze Constituţia. Noua lege a Procuraturii, votată recent de Parlament, datorită unor puternice presiuni externe, îi dă dreptul şefului statului să numească procurorul general – în contrast cu Legea Supremă, care stabileşte că procurorul general este numit de şeful Legislativului (funcţie deţinută, în prezent, de Andrian Candu, finul lui Vlad Plahotniuc).

31 de ONG-uri au cerut vineri Parlamentului modificarea urgentă a Constituţiei pentru a permite numirea Procurorului General de către şeful statului, aşa cum prevede noua Lege cu privire la Procuratură, intrată în vigoare la 1 august 2016. „Orice ezitare în adoptarea acestui amendament la Constituţie riscă să fie interpretată de către societate ca o încercare de a menţine controlul politic asupra procuraturii”, se arată în apelul organizaţiilor semnatare.

Anterior, Maia Sandu a declarat că va încerca să determine guvernarea oligarhică să amendeze Constituţia, inclusiv în parteneriat cu prietenii externi ai Moldovei, prin condiţionalităţi legate de continuarea finanţării. De asemenea, ea a solicitat cetăţenilor Republcii Moldova să-i fie alături atunci când va veni în Parlament, în calitate de preşedinte, pentru a cere modificarea Legii Supreme şi, în general, atunci când va cere guvernării să implementeze reforme.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău