În 2010, Curtea de Conturi a R. Moldova (CCRM), efectuând auditul executării bugetului de stat pe anul 2009, constata că „potrivit datelor raportate, la capitolul „Venituri nefiscale”, încasările provenite din dividendele aferente cotei de participare a statului în societăţi pe acţiuni şi din defalcările din profitul net al întreprinderilor de stat au constituit 29,8 mil. de lei şi, respectiv, 59,3 mil. de lei. Conform analizei datelor prezentate de Ministerul Finanţelor referitor la plenitudinea virării la bugetul de stat a tipurilor nominalizate de venituri, auditul relevă că bugetul de stat a fost lipsit de posibile încasări de la aceste surse în sumă estimativă de circa 95 milioane de lei (inclusiv 82,7 mil. de lei – dividende şi 12,3 – defalcări din profitul net) ca urmare a redirecţionării parţiale, potrivit indicaţiei prim-viceprim-ministrului nr.0204-943 din 07.08.2009, a profitului net obţinut de întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni pe perioada anului 2008 la dezvoltarea acestora, prin ce n-au fost respectate prescripţiile Hotărârii Guvernului nr.1396 din 12.12.2007”.
Indicaţia lui Dodon cu o lună înainte de plecare
Pe 7 august 2009, la o săptămână după alegerile parlamentare din 29 iulie 2009, în urma cărora forţele pro-europene (PLDM, PL, PDM şi AMN) au obţinut majoritatea mandatelor în Legislativ şi dreptul de a forma Guvernul, Igor Dodon, ministrul în exerciţiu al Economiei, tot el, prim-vicepim-ministru, semna, din această calitate, o dispoziţie prin care permitea investirea parţială a profitului net obţinut în 2008, „în proporţie nu mai mare de 90%” în dezvoltarea producţiei întreprinderilor, cu capitalizarea ulterioară a acestei valori. În lista întreprinderilor de stat care au beneficiat de această „ofertă” se regăsesc „Franzeluţa”, „Moldovagaz”, „Aeroportul Internaţional Chişinău”, Banca de Economii, dar şi alte 57 de importante întreprinderi de stat.
Igor Dodon şi-a întemeiat „indicaţia” pe o hotărâre de Guvern din 12 decembrie 2007, pe care o contrasemnase. Documentul stabilea că întreprinderile de stat, „în unele cazuri, cu acordul prealabil al Guvernului, partea din profitul net, în proporţie de nu mai mică de 90% din valoarea acestuia, poate fi utilizată pentru investiţii în vederea dezvoltării producţiei întreprinderii cu capitalizarea obligatorie a acesteia (majorarea capitalului social)”.
Acea hotărâre de Guvern la care a făcut referire Dodon prevedea, însă, printre altele, că „întreprinderile de stat vor transfera în bugetul de stat, până la 1 iulie a anului următor anului gestionar, partea din profitul net stabilită de consiliul de administraţie al respectivei întreprinderi de stat. În acelaşi termen, întreprinderile vor prezenta Inspectoratelor fiscale teritoriale darea de seamă privind calculul defalcării din profitul net al acestora”. Permisiunea” prim-viceprim-ministrului Dodon este datată însă cu 7 august 2009, dată la care, în mod legal, întreprinderile de stat deja ar fi trebuit să transfere profitul lor în bugetul de stat.
Veaceslav Negruţă, fostul ministru al Finanţelor nu exclude că mişcarea lui Dodon a avut doar rolul de a legaliza dispariţia de la acele întreprinderi a celor 95 de milioane, care ar fi fost folosiţi în campaniile electorale ale PCRM. „Da, încercarea de legalizare a unor ilegalităţi printr-o altă ilegalitate, abuz şi depăşirea atribuţiilor de serviciu). Aceste întreprinderi erau cunoscute pe atunci ca finanţatoare de campanii electorale”, precizează Veaceslav Negruţă.
MJ: Dodon nu era în drept să semneze acel document
În baza constatărilor CCRM, Ministerul Finanţelor (MF), condus de Veaceslav Negruţă, s-a adresat Ministerului Justiţiei (MJ), solicitând interpretarea situaţiei, dar şi Procuraturii Generale (PG) pentru elucidarea cazului şi, eventual, pentru identificarea unei soluţii viabile de recuperare la buget a celor 95 de milioane de lei de care a fost lipsit bugetul în 2009. Printr-un răspuns semnat de Oleg Efrim, ministrul Justiţiei de atunci, instituţia constata că „Guvernul R. Moldova este alcătuit din prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-miniştri, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică” şi că „hotărârile Guvernului se adoptă cu votul majorităţii membrilor Guvernului prezenţi la şedinţă, iar ordonanţele, cu votul majorităţii membrilor Guvernului”.
Totodată, MJ preciza, cu referire la „indicaţia” lui Dodon că „acest acord… urma să fie realizat printr-o hotărâre a Guvernului, adoptată în modul stabilit de lege. Totodată, examinarea acţiunilor prim-viceprim-ministrului în vederea constatării atribuţiilor de serviciu, ţine de competenţa organelor procuraturii”, se menţiona în răspunsul lui Oleg Efrim. Cu alte cuvinte, MJ constata că Dodon nu era în drept să semneze acel document-indicaţie se sine-stătător, în lipsa votului membrilor Guvernului.
Procuratura a avut o altă interpretare a legii
Procurorii, însă, au avut o altă părere şi interpretare a legii. Într-un răspuns semnat de Eugen Rusu, adjunctul procurorului general de atunci, pe 21 aprilie 2013, într-o zi de duminică (!) se spunea că „indicaţia” lui Dodon a fost legală, emisă în baza hotărârii de Guvern din 2007 care, aşa cum menţionam mai sus, stabileşte că, „în unele cazuri, cu acordul prealabil al Guvernului, partea din profitul net, în proporţie nu mai mică de 90% din valoarea acestuia, poate fi utilizată pentru investiţii în vederea dezvoltării producţiei întreprinderii cu capitalizarea obligatorie a acesteia (majorarea capitalului social)” şi că „prim-ministrul, prim-viceprim-ministrul şi viceminiştrii înfăptuiesc, în conformitate cu obligaţiile lor, coordonarea activităţii ministerelor… şi dau în mod operativ indicaţii pentru asigurarea îndeplinirii hotărârilor, ordonanţelor şi dispoziţiilor Guvernului. În contextul celor expuse, indicaţia vizată a fostului prim-viceprim-ministru Igor Dodon nu poate fi calificată ca fiind o acţiune ce ar putea fi sancţionată penal, pe care motiv, temeiuri de intervenire a procurorului nu sunt”.
După acest răspuns, MF s-a adresat repetat la MJ solicitând o interpretare a sintagmei „cu acordul prealabil al Guvernului”. Prin răspunsul semnat de Vladimir Grosu, viceministru al Justiţiei, se confirma că „Guvernul este un organ colegial” şi că pentru a acorda dreptul întreprinderilor de stat să investească profitul net obţinut în 2008, Ministerul Economiei, condus de Dodon „urma să iniţieze un proiect de hotărâre de Guvern care, după coordonarea cu organele şi instituţiile interesate, supunerea expertizei anticorupţie şi juridice, trebuia prezentat spre examinare şi adoptare Guvernului… În contextul prevederilor legale citate, semnalăm că acordul Guvernului urma să fie realizat printr-o hotărâre a Guvernului, adoptată într-o şedinţă de Guvern”. Cu alte cuvinte, MJ constata repetat că Dodon nu avea dreptul să-şi asume rolul de „Guvern”.
Finalitatea: „Procesul penal a fost clasat”
În mai-iunie 2013, MF s-a adresat repetat la PG, solicitând investigarea cazului. În iunie 2013, acelaşi Eugen Rusu informa MF că „dat fiind faptul că până în prezent nu au fost acumulate toate materialele necesare pentru adoptarea unei decizii obiective şi sub toate aspectele, despre rezultat, vă vom informa suplimentar”. Răspunsul a venit pe 2 august 2013 şi avea la bază o ordonanţă de refuz de refuz în pornirea urmării penale, „cu dispunerea clasării procesului penal început”. Oleg Sajin, procurorul secţiei Investigaţii financiar-economice a PG, stabilea aceleaşi circumstanţe enunţate anterior de şeful său, Eugen Rusu, menţionând că „indicaţia vizată a fostului prim-viceprim-ministru Igor Dodon a fost emisă ca urmare a prevederilor actelor normative şi nu poate şi nu poate fi calificată ca acţiune care ar putea fi sancţionată în mod penal”.
MF s-a adresat şi la CNA. Într-un răspuns semnat de Viorel Chetraru în iulie 2013 se confirmau informaţiile prezentate de Procuratură, prin care „indicaţia nu poate fi calificată ca infracţiune”.
Negruţă: „Abuzul era evident” vs Dodon: „Nu, n-o fost aşa ceva”
Veaceslav Negruţă, ex-ministru al Finanţelor: „Există decizia Curţii de Conturi din august 2010, unde este indicată clar implicarea ilegală a ex-vice-prim-ministrului, ex-ministru al Economiei, Dodon. Bugetul a fost lipsit de 95 de milioane de lei prin decizia ilegală a lui Dodon. Respectiv, pentru a recupera lipsurile la buget, dar şi pentru a aprecia acest abuz, MF a cerut implicarea instituţiilor statului cu funcţii de investigare şi urmărire. Sunt sigur că instituţiile n-au intervenit prompt şi nu au finalizat acest caz din cauza anumitor înţelegeri pe care Dodon le-a avut cu guvernarea pentru a i se opri dosarul în organele procuraturii. Abuzul e evident. Este confirmat şi de unele instituţii ale statului, nu doar de CCRM. Procuratura m-a informat despre iniţierea investigaţiei. Am scrisoarea lor oficială. După care au venit cu altă scrisoare prin care m-au informat despre stoparea investigaţiei prin dispoziţia procurorului. Era 3 august 2013”.
Igor Dodon, ex-prim-viceprim-ministru, ex-ministru al Economiei: „Ţin minte că ceva a fost. Mi se pare că chiar au vrut să deschidă şi dosar penal, dacă nu greşesc. Mai târziu eu le-am dat toate argumentele şi au spus că nu-i motiv că eu nu am încălcat legislaţia şi cu asta s-a finalizat tot. Aşa mi se pare că a fost. În 2011 sau prin 2010, nici nu-mi amintesc”. Despre prejudiciul de 95 de milioane de lei, invocat de CCRM şi MF: „Nu, n-o fost aşa ceva”.
Jurnal.md
