Potrivit legii, candidatul pentru funcţia de procuror general este desemnat în urma unui concurs public organizat de Consiliul Superior al Procurorilor şi înaintat Preşedintelui. Şeful statului, la fel ca şi în cazul judecătorilor, poate respinge o singură dată candidatura propusă de CSP. Refuzul trebuie să fie motivat, iar la propunerea repetată, făcută de 2/3 din membrii CSP, preşedintele este obligat să semneze decretul de numire în funcţie a procurorului general.

Dezbaterile nu au trecut fără dispute dintre deputaţii PL şi PSRM. Deputaţii socialişti s-au abătut de la proiect şi i-au adus laude lui Igor Dodon. În cadrul dezbaterilor, preşedintele fracţiunii PLDM, Tudor Deliu, a declarat: „Legea vă dezleagă mâinile să fie desemnat un candidat integru, dar noi asistăm la un presupus concurs. Se merge pe ideea reformării sub asediu unui nou-vechi procuror.  Acest proiect de lege este dezbătut după un proces anevoios. Presupun că viitorul procuror ar putea fi numit de preşedintele în exerciţiu, iar asta va fi cireaşa de adio. Va scoate peste noapte un as din mânecă”.

Noua Lege cu privire la Procuratură, care prevede că acesta este numit de şeful statului, a fost publicată în Monitorul Oficial încă în martie, dar ea nu poate fi aplicată deoarece intră în contradicţie cu Legea Supremă.

Chiar dacă Parlamentul nu a votat modificarea, Consiliul Superior al Procurorilor a anunţat pe 22 septembrie concursul de selectare a candidatului pentru funcţia de procuror general. Funcţia a rămas vacantă după ce fostul şef al Procuraturii Generale, Corneliu Gurin, şi-a dat demisia în februarie 2016. 

La funcţia de procuror general pretind şase candidaţi, printre care unii controversaţi. Este vorba despre actualul procuror general interimar Eduard Harunjen, adjuncţii acestuia - Igor Serbinov şi Iurie Garaba, şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, procurorul municipiului Chişinău, Igor Popa, precum şi Ruslan Caşu de la Procuratura sectorului Ciocana.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.