Nepreşedintele Dodon îşi etalează aerele de mic dictator

Nepreşedintele Dodon îşi etalează aerele de mic dictator
Sursa: www.dw.com Foto: jurnal.md 25.11.2016 12:31
Rămâne tot mai puţin timp până când vor fi validate sau invalidate rezultatele alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova de către Curtea Constituţională. Vineri, 25 noiembrie, instanţa de judecată se va pronunţa asupra setului de contestaţii venite din partea moldovenilor din diaspora, lipsiţi de posibilitatea de a vota.

După aceasta, Curtea Constituţională va putea lua o decizie în privinţa validării sau invalidării scrutinului din 13 noiembrie.

Deşi au fost tipărite peste 3 milioane de buletine de vot (în condiţiile în care numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale e de numai 2 milioane 800 de mii), în ziua alegerilor acestea au zăcut prin safeurile birourilor electorale din ţară şi la Comisia Electorală Centrală, în timp ce, în străinătate, buletinele de vot s-au epuizat în prima jumătate a zilei, mii de alegători fiind lipsiţi de posibilitatea de a vota. Moldovenii din diaspora au angajat doi avocaţi care să le reprezinte interesele şi mizează pe faptul că instanţa va dispune repetarea alegerilor cel puţin în secţiile unde buletinele s-au epuizat. În caz contrar, ei ameninţă că vor ataca Moldova la CtEDO. Este vorba de cel puţin 4031 de petiţionari.

Dodon se războieşte cu diaspora

La Chişinău, majoritatea comentatorilor şi politicienilor vorbesc despre victoria lui Igor Dodon ca despre un fapt împlinit. Chiar şi unii politicieni europeni folosesc în comentariile lor, legate de rezultatul alegerilor din Moldova , sintagma „noul preşedinte Igor Dodon”. Încurajat inclusiv de aceste predispoziţii, socialistul pro-rus, încă nepreşedinte al Moldovei, s-a dezlănţuit – şochează prin declaraţii periculoase în favoarea Rusiei, prin care dezbină societatea şi încearcă să-şi creeze imagine de mic dictator care „are informaţii” şi abia aşteaptă să fie învestit ca să pornească el, din scaunul de preşedinte, „o anchetă privind modul în care au fost aduşi la vot moldovenii din străinătate” pe 13 noiembrie. Apoi, în propoziţia următoare, face apel la calm (anterior spunea că vrea să fie „preşedintele tuturor”), vorbeşte despre democraţie şi le spune virtual oponenţilor că „alegerile s-au finalizat”.

„Am decis să fac o scurtă analiză în baza materialelor de care dispun, deşi există şi alte documente interesante, inclusiv din cele care arată cine şi din ce surse a achitat transportul pentru o parte din cetăţeni care au votat în UE. Dar acesta va fi subiectul unei investigaţii separate”, a comentat pe Facebook candidatul aspirant la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, Igor Dodon.

Cu o zi înainte, politicianul pro-rus a declarat într-un interviu pentru „Interfax” că „aderarea Moldovei la UE se va face fără Transnistria şi Găgăuzia”. El a pledat pentru semnarea unui memorandum privind cooperarea cu Uniunea Economică Eurasiatică (controlată de Rusia) şi pentru acordarea dreptului la autodeterminare Transnistriei şi Găgăuziei în cazul aderării Moldovei la NATO şi UE.

Igor Munteanu: „Jurământul de credinţă patriei, pe care poate să-l dea un asemenea om, nu are nicio valoare”

Fostul ambasador al Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu, a comentat declaraţia liderului socialiştilor. El a spus într-un interviu pentru Report.md că „un politician care spune asemenea lucruri îşi semnează practic sinuciderea politică într-un spaţiu public, care ar putea sancţiona prostia şi laşitatea”: „Să spui despre propria ţară că anumite regiuni ale sale nu vor face parte dintr-un proiect, care reprezintă o politică oficială a acestei ţări - este un gest prostesc, ruşinos şi descalificant. Nu-mi imaginez la ce stare de marginalitate politică poţi să ajungi ca să rosteşti asemenea inepţii în săptămânile dinaintea unui jurământ pe care trebuie să-l depui de a apăra suveranitatea şi independenţa, indivizibilitatea şi unitatea statului. Nu cred că jurământul de credinţă patriei pe care poate să-l dea un asemenea om are vreo valoare. Eu mă îndoiesc că el este capabil să exercite o asemenea funcţie în stat”, a comentat Igor Munteanu.

Potrivit lui, „o federalizare de tip rusesc, aşa cum o vede Igor Dodon, ar oferi separatiştilor un statut de 'jucător cu drept de veto' într-un stat care nu ar mai aparţine moldovenilor”: „Fără îndoială, Rusia este statul care şi-ar dori foarte mult ca Republica Moldova să accepte Tiraspolul în calitate de subiect al unei posibile federaţii, ceea ce ar genera numeroase efecte juridice şi politice. Dintr-un foc, Rusia ar obţine acceptarea de către Chişinău a obligaţiei de a achita datoriile uriaşe acumulate de regimul separatist transnistrean, aproape 6 miliarde de dolari, pentru consumul de gaze naturale.

În al doilea rând, Rusia ar rezolva pentru sine şi problema finanţării acestei regiuni, care-şi cere lunar retribuţia, în condiţiile în care bugetul federal al Rusiei plesneşte din toate încheieturile, iar răbdarea oamenilor sfâşiaţi de impactul dezastruos al aventurilor separatiste din stânga Nistrului, pare să aibă anumite limite. (…) În plus, motivul pentru care Moscova propune cu foarte multă insistenţă modelul său federalist este de a încorpora în structura politică a statului naţional Republica Moldova un subiect statal cu drept de veto pentru a bloca orice decizie, care ar devia de la conceptul de 'suveranitate limitată' pe care Moscova o aplică în raport cu fostele republici sovietice”, a menţionat Igor Munteanu.

Cadou inopinat pentru judecătorii Curţii Constituţionale

Joi, 24 noiembrie, cu câteva zile înainte ca Curtea Constituţională să se pronunţe asupra valabilităţii alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie, doi fruntaşi ai Partidului Democrat, care controlează momentan puterea în Republica Moldova, au iniţiat un proiect de lege prin care propun ca magistraţii Curţii Constituţionale, care au împlinit vârsta de 50 de ani şi au o vechime în muncă de 20 de ani să beneficieze, pe lângă salariul de judecător al Curţii, de o pensie pentru vechime în muncă. Aceasta ar urma să constituie 55% din salariul mediu de magistrat al Curţii Constituţionale. Cei care au o vechime în muncă mai mare de 20 de ani, pentru fiecare an complet de muncă, peste vechimea de 20 de ani, vor beneficia de o pensie de 55% din salariul mediu de magistrat al Curţii plus 3% pentru fiecare an lucrat peste cei 20 de ani. Documentul urmează a fi dezbătut în Parlament la una din următoarele şedinţe.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău

Ştiri similare

Ştiri NON-STOP