Potrivit proiectului, şeful statului va numi procurorul general la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pentru un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit.

Modificarea se referă la trei articole care definesc instituţia Procuraturii, funcţia procurorului general şi a celor ierarhic inferiori, precum şi activitatea Consiliului Superior al Procurorilor.

Proiectul de modificare a Constituţiei urmează să fie dezbătut în plenul Parlamentului şi poate fi adoptat cu votul a două treimi din deputaţii aleşi. Precizăm că, deşi noua Lege cu privire la Procuratură, care prevede că acesta este numit de şeful statului, a fost publicată în Monitorul Oficial încă în martie, ea nu poate fi aplicată, deoarece intră în contradicţie cu Legea Supremă.

Potrivit legii, candidatul pentru funcţia de procuror general este desemnat în urma unui concurs public organizat de Consiliul Superior al Procurorilor şi înaintat Preşedintelui. Şeful statului, la fel ca şi în cazul judecătorilor, poate respinge o singură dată candidatura propusă de CSP. Refuzul trebuie să fie motivat, iar la propunerea repetată, făcută de 2/3 din membrii CSP, preşedintele este obligat să semneze decretul de numire în funcţie a procurorului general.

Între timp, Consiliul Superior al Procurorilor a anunţat pe 22 septembrie concursul de selectare a candidatului pentru funcţia de procuror general. Funcţia a rămas vacantă după ce fostul şef al Procuraturii Generale, Corneliu Gurin, şi-a dat demisia în februarie 2016. 

La funcţia de procuror general pretind şase candidaţi, printre care unii controversaţi. Este vorba despre actualul procuror general interimar Eduard Harunjen, adjuncţii acestuia - Igor Serbinov şi Iurie Garaba, şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, procurorul municipiului Chişinău, Igor Popa, precum şi Ruslan Caşu de la Procuratura sectorului Ciocana.

Potrivit liderului PAS, Maia Sandu, acest concurs este mimat în condiţiile în care numele persoanei alese este deja cunoscut, acesta fiind Eduard Harunjen.