Deşi a anunţat că vrea să fie un „preşedinte al tuturor”, acesta îi desconsideră pe cetăţenii care se declară români, urăşte unioniştii, a reuşit să ofenseze Ucraina vecină prin declaraţiile sale privind apartenenţa Crimeii la Rusia, iar în plan intern a iniţiat un adevărat „război” împotriva ministrului moldovean al Apărării, Anatol Şalaru.

După declaraţiile scandaloase ale lui Igor Dodon referitoare la apartenenţa Crimeii la Rusia, şeful adjunct al administraţiei prezidenţiale ucrainene, Konstantin Eliseev, i-a transmis un semnal lui Igor Dodon: „Lui Dodon i-am transmis un mesaj clar privind relaţiile amicale dintre cele două ţări, în care am subliniat faptul că dezvoltarea relaţiilor bilaterale depinde de respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei, inclusiv apartenenţei peninsulei Crimeea la teritoriul ucrainean”, a spus Eliseev într-un interviu televizat.

Dodon vrea să atârne pe pereţi…, ca Lenin şi Stalin cândva

Ministrul Şalaru a dat ordin ca în unităţile militare să nu mai fie afişate portretele demnitarilor de stat, ci ale domnitorilor şi scriitorilor. Şalaru a scos inclusiv portretul preşedintelui Nicolae Timofti (comandantul suprem al forţelor armate) din biroul său: „Portretele trebuie să stea în album. Noi trebuie să depolitizăm armata şi să promovăm alte valori, nu portretul unui demnitar politic. Să promovăm eroii neamului”, a menţionat ministrul.

În replică, preşedintele ales Igor Dodon a spus că îl va demite pe Şalaru şi îl va trimite la puşcărie: „Pentru toate ilegalităţile comise, locul lui e la puşcărie. Iar acolo, pe peretele celulei, va avea o singură fotografie a unui personaj român - Vlad Ţepeş, cu ţeapa în mână”, a reacţionat liderul socialiştilor.

Surprize încă pot să apară

Igor Dodon încă nu este preşedintele Republicii Moldova. Contestaţiile de la moldovenii din diaspora, cărora le-a fost îngrădit dreptul la vot (prin epuizarea buletinelor de vot la secţiile deschise în străinătate), continuă să vină, iar Curtea Constituţională nu se poate pronunţa asupra valabilităţii alegerilor până când instanţele de judecată nu vor examina toate contestaţiile. „Pentru a anula rezultatele alegerilor, Curtea Constituţională ar trebui să constate că în procesul de votare sau numărare a voturilor s-au comis încălcări în măsură să influenţeze rezultatul final”, a comentat fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Victor Puşcaş. Potrivit lui, deocamdată, nu există confirmări în justiţie ale unor astfel de încălcări.

În ultimii ani, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a uimit de mai multe ori prin hotărârile adoptate. În decembrie 2013, Curtea a pus punct disputei în privinţa limbii vorbite pe teritoriul Republicii Moldova stabilind că limba de stat în Republica Moldova este româna (nu „moldoveneasca” aşa cum scrie în Constituţie), întrucât Declaraţia de Independenţă a statului (în care se menţionează că limba vorbită de moldoveni este româna) prevalează asupra Legii Supreme.

O altă hotărâre-surpriză: la 4 martie 2016, Curtea Constituţională a restabilit dreptul cetăţenilor de a-şi alege preşedintele, revigorând o prevedere mai veche a Constituţiei fără votul Parlamentului.

Până în prezent, în instanţele de judecată din Republica Moldova au fost depuse aproximativ 4000 de contestaţii de la moldovenii din diaspora. O parte din aceştia sunt reprezentaţi în instanţă de doi avocaţi mandataţi.

Dodon vrea să-l răzbune pe Putin

În aşteptarea învestirii în funcţie, Igor Dodon nuanţează mesaje confuze: pe de o parte spune că nu va denunţa Acordul de Asociere cu UE (aşa cum ameninţa în campania electorală), iar pentru presa rusă spune că „aderarea la UE ar putea ucide Moldova”.

Într-un interviu acordat pentru Interfax, el a preluat un mesaj mai vechi al liderilor ruşi (Vladimir Putin şi Dmitri Medvedev) despre necesitatea revizuirii Acordului de liber schimb dintre Republica Moldova şi UE prin „negocieri în format trilateral: Republica Moldova-Rusia-UE”.

În luna octombrie 2014, la summit-ul CSI de la Minsk, actualul preşedinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a avut un schimb dur de replici cu preşedintele rus Vladimir Putin tocmai datorită faptului că autorităţile moldovene nu au găsit de cuviinţă să se consulte cu Federaţia Rusă înainte de semnarea Acordului de liber schimb cu UE. Moscova s-a declarat atunci iritată de gestul Chişinăului şi a introdus embargou la importul produselor din Moldova, argumentând prin faptul că vrea să se asigure astfel că mărfurile din UE nu vor ajunge, prin Moldova, pe piaţa rusă.

Vrea acord de comerţ asimetric cu UE

În interviul acordat „Interfax”, Dodon susţine că după învestirea în funcţie va întreprinde o vizită la Moscova, pentru a încerca să soluţioneze două probleme: „anularea interdicţiei la importul de produse moldoveneşti şi atitudinea Rusiei faţă de migranţii moldoveni”.

Iar în acest context, el nu exclude necesitatea unor negocieri în format trilateral: Republica Moldova-Rusia-UE: „În ceea ce priveşte comerţul cu Europa, vreau să discutăm nu despre comerţ liber, ci despre un sistem de comerţ asimetric”, a spus el, precizând că aceasta ar însemna ca exportul de mărfuri moldoveneşti pe piaţa europeană să se deruleze fără taxe vamale, iar importul - sa fie supus unor asemenea taxe.

Nu vrea un Maidan ucrainean în Moldova

Igor Dodon a reafirmat că Republica Moldova nu va anula Acordul de Asociere cu UE: „Nu ne putem permite să suspendăm cooperarea cu UE, să anulăm Acordul de Asociere cu UE. Nu avem nevoie de Maidanul ucrainean în Moldova”, a spus Dodon. Pe de altă parte, el a menţionat că Moldova nu poate supravieţui fără cooperarea cu Estul: „La prima etapă, cred că vom propune semnarea unui memorandum privind cooperarea cu Uniunea Economică Eurasiatică (...), iar în doi-trei ani vom vedea ce se va întâmpla cu UE”.

Socialistul pro-rus Igor Dodon a mai spus că „atunci când va veni momentul” va fi organizat un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la UE: „Dacă dorim ca Republica Moldova să se menţină ca stat, nu trebuie să ne grăbim să aderăm nicăieri, pentru că aderarea la UE este posibilă doar fără Transnistria şi fără Găgăuzia (Autonomia Găgăuză din cadrul Republicii Moldova – n.n.). Aderarea la UE ar putea ucide ţara noastră, statalitatea noastră”, a menţionat preşedintele ales al Republicii Moldova.

Cristian Preda despre soarta moldovenilor

Solicitat să comenteze victoria pro-rusului Igor Dodon la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova şi modul cum va influenţa această victorie parcursul european al Moldovei, eurodeputatul român Cristian Preda a menţionat, într-un interviu pentru EurActiv.ro, că Dodon „nu va denunţa Acordul de Asociere cu UE, pe care l-a criticat şi pe care l-a considerat o formă de sclavie pentru economia moldovenească - ceea ce este fals, dar a insistat că, păstrând Acordul de Asociere, va consolida relaţiile cu Rusia. Vom vedea ce înseamnă asta economic în primul rând. Politic ne imaginăm ce înseamnă, pentru că influenţa rusă este, din păcate, foarte mare în Republica Moldova”, a comentat eurodeputatul. „Nu există astăzi un entuziasm pentru lărgire în UE şi nimeni nu va trage de mânecă elitele politice, elitele administrative, economice din Republica Moldova pentru a se apropia de Bruxelles. Moldovenii trebuie să facă asta, or, dacă lor începe să nu le mai pese deloc, vor rămâne în afară. Asta e tragic, de fapt, dar e o perspectivă foarte apropiată”.

Soluţia lui Andi Cristea: combaterea eficientă a propagandei ruseşti

La rândul său, europarlamentarul Andi Cristea a cerut Serviciului European pentru Acţiune Externă întărirea Grupului operativ pentru comunicarea strategică a UE (EU Strategic Communication Task Force), principalul grup la nivelul UE care demontează elementele de propagandă rusească antieuropeană.

„UE nu poate avea succes în Vecinătatea Estică fără o strategie credibilă şi eficientă de comunicare. Stimaţi colegi, dacă vreţi să vedeţi cum se câştigă capital politic cu ajutorul propagandei, vă invit să vă uitaţi la ultimele alegeri prezidenţiale din Republica Moldova. Uniunea Europeană are datoria să crească vizibilitatea proiectelor sale. Dacă nu reuşim să explicăm oamenilor activitatea noastră şi realizările factuale ale UE, oferim teren fertil propagandei antieuropene. Mai puţină vizibilitate înseamnă vulnerabilitate crescută în ceea ce priveşte UE. Este, pe de o parte, esenţial să sprijinim libertatea şi pluralismul mass mediei, şi, pe cealaltă parte, să combatem dezinformarea cu informaţii imparţiale şi obiective”, a menţionat Andi Cristea în plenul Parlamentului European.