Zinaida Greceanîi şi Igor Dodon au fost colegi în Guvern şi Parlament, încă de pe timpul guvernării comuniste. În noiembrie 2011, ei au părăsit fracţiunea comuniştilor din Parlament, împreună cu Veronica Abramciuc, formând „Fracţiunea deputaţilor neafiliaţi”. Ulterior, Igor Dodon a aderat la Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, iar Zinaida Greceanîi i-a rămas aproape, deşi nu a semnat cerere de aderare la partid. La alegerile parlamentare din noiembrie 2014, Greceanîi a fost prima pe lista Partidului Socialiştilor, chiar dacă nu era încă membră a partidului, iar în urma constituirii fracţiunilor din Legislativ, a fost aleasă preşedinte al fracţiunii PSRM.
Greceanîi a figurat în Lista neagră a candidaţilor pentru alegerile parlamentare din 29 iulie 2009, întocmită de o echipă de jurnalişti, printre care şi reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice din Moldova. Jurnaliştii scriau atunci că, în calitate de Ministru al Finanţelor, Zinaida Greceanîi a atras condamnarea R. Moldova la CEDO în cauza „Oferta Plus”, în urma căreia statul a fost obligat să plătească despăgubiri în mărime de 2,5 milioane de euro. La fel, Ministerul Finanţelor, în perioada cât Greceanîi s-a aflat la conducerea acestuia, a contribuit la condamnarea R. Moldova de către CEDO în cauza „Unistar Ventures Gmbh”, statul fiind obligat să achite prejudicii de peste 6,5 milioane de euro.
Totodată, rapoartele Curţii de Conturi relevau că, în perioada cât a fost condus de Greceanîi, Ministerul Finanţelor a promovat scutirea de la plata taxei pe valoare adăugată a anumitor agenţi economici şi a acordat scutiri de impozitul pe venit unor agenţi economici cu investiţii străine. Curtea de Conturi a mai reţinut că Ministerul Finanţelor, încălcând condiţiile acordului de credit încheiat cu Comunitatea Europeană, n-a rambursat la timp creditorului străin împrumutul, deşi agenţii economici-beneficiari au achitat datoriile integral şi în termenele stabilite. Ca rezultat, bugetul de stat a suportat cheltuieli suplimentare în sumă de 5,7 milioane de dolari.
Potrivit rapoartelor LADOM şi ale Coaliţiei pentru alegeri libere şi corecte - Coaliţia 2009, în campania electorală din 2009, Zinainda Greceanîi a utilizat maşina de serviciu, escorta şi echipele de securitate în interesul partidului, contrar prevederilor legislaţiei electorale.
După evenimentele din 7 aprilie 2009, în calitatea sa de prim-ministru al Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi a ameninţat public cetăţenii că va dispune utilizarea armelor dacă tineretul va reîncepe protestele stradale.
Tot Greceanîi a fost acuzată de presă că s-ar regăsi printre beneficiarii de credite neperformante de la Banca de Economii. Sunt mai multe probe care demonstrează că familia şi apropiaţii acesteia au fost implicaţi în falimentul acestei instituţii bancare. După raportul Kroll care menţionează o firmă controlată de soţul Zinaidei Greceanîi printre cele cu credite neperformante la BEM, Ziarul Naţional a scris şi despre alte informaţii care demonstrează că şi alte persoane apropiate noului preşedinte interimar al PSRM şi-au făcut averi pe seama Băncii de Economii.
În 2008, pe când Zinaida Greceanîi era încă ministru al Finanţelor, instituţie responsabilă de pachetul de acţiuni ale statului la Banca de Economii, fabrica de vin din Cojuşna, în consiliul de directori al căreia se afla soţul Zinaidei Greceanîi, Alexei Greceanîi, a luat un credit de la BEM în valoare de 1,63 de milioane de euro şi 500.000 de dolari. În 2010, fabrica a intrat în faliment. Un an mai târziu, în 2011, o companie privată, Alsvit-print, a răscumpărat bunurile fabricii, gajate la bancă, cu un alt credit, contractat de firmă de la BEM, în valoare de 40 de milioane de lei. Firma Alsvit-print oficial era fondată de o companie off-shore, Handows Trading. Există însă documente oficiale care demonstrează că beneficiar al acestei companii străine este Alexei Greceanîi.
Jurnal.md
