Documentul mai prevede ca mandatul judecătorilor să fie prelungit până la 9 ani, în loc de 6 ani cum este acum, dar fără drept de reînnoire. Experţii în drept constituţional susţin că proiectul va facilita munca judecătorilor şi va asigura evitarea blocajelor deciziilor care au fost adoptate din cauza existenţei numărului par de magistraţi în instanţă.

Număr impar – foarte necesar

Astfel, modalitatea de numire a judecătorilor va arăta în felul următor: doi judecători vor fi numiţi de Parlament, alţii doi – de către Guvern, încă doi – de către Consiliul Superior al Magistraturii şi ultimul, al şaptelea, de către preşedintele Republicii Moldova.

Autorii proiectului au argumentat suplinirea numărului de judecători prin necesitatea de avea un număr impar de magistraţi pentru a exclude blocajul decizional.

Practica internaţională

Expertul în drept constituţional Nicolae Osmochescu susţine că această practică se regăseşte în multe instanţe judecătoreşti internaţionale, cum ar fi Curtea Internaţională de Justiţie a Naţiunilor Unite sau Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării.

Osmochescu a explicat că numărul impar de judecători în instanţe exclude posibilitatea de a face egalitatea de voturi şi a amintit cum a afectat, în trecut, activitatea instanţei numărul par al judecătorilor. „Atunci când la noi a fost cândva egalitatea de voturi – în prima componenţă – ca să iasă din situaţie s-a încălcat principiul egalităţii şi s-a stipulat că partea în care votează preşedintele CC votul lor este dominant. Ceea nu este adevărat. Iese că preşedintele dispunea de două voturi”, a povestit expertul.

Ulterior, potrivit acestuia, s-a stabilit principiul de funcţionare în condiţiile parităţii voturilor. „La următoarele modificări s-a trecut la problema că dacă este paritatea de voturi se constată că legea nu este neconstituţională. Pentru că nu s-a dovedit că este neconstituţională. Şi desigur că numărul impar de judecători este strict necesar – el elimină posibilitatea de a ajunge la cazuri de paritatea de voturi şi asta e bine din toate punctele de vedere”, a argumentat Osmochescu.

Calităţile unui judecător de la Curtea Constituţională

Un alt expert în drept constituţional Ion Guceac a spus că mărirea numărului de judecători la Curtea Constituţională este dictată inclusiv pentru a uşura munca judecătorilor. Acesta a explicat că volumul de muncă al magistraţilor a crescut de când cetăţenii au obţinut dreptul să solicite ridicarea excepţiilor de constituţionalitate în noua procedură.

Ion Guceac consideră că cel mai mult contează ce fel de judecători vor ajunge în instanţa constituţională şi că este necesar ca aceştia să fie oneşti şi cu spirit profesionist. Fidelitatea faţă de anumite principii clasice ale dreptului constituţional, evitarea partizanatului politic şi identificarea unor soluţii de moment sunt calităţile pe care le apreciază la un judecător Ion Guceac.

Mandat de 9 ani

Autorii au argumentat prelungirea mandatului judecătorilor cu 3 ani prin faptul că în majoritatea statelor durata acestora este de lungă durată. De regulă, 9 ani şi mai mult – România (9 ani), Germania (12 ani).

În proiect se mai spune că un judecător poate fi numit doar pentru un mandat. În prezent magistraţii pot activa în două mandate. Guvernul consideră că limitarea funcţiei de judecător la un mandat îi asigură un grad sporit de independenţă şi îl scuteşte de grijile privind ocuparea celui de-al doilea mandat. Totodată, judecătorilor aflaţi în exerciţiul funcţiei atunci când legea va intra în vigoare li se va prelungi mandatul cu 3 ani.

Entuziasmul de muncă al judecătorilor de la CC

Nicolae Osmochescu, care a făcut parte din grupul de lucru asupra proiectului, a explicat că propunerea de a permite exercitarea doar a unui singur mandat este una benefică pentru că judecătorilor, aflându-se în al doilea mandat, deja le scade entuziasmul de muncă.

Expertul a regretat că în documentul final nu s-au regăsit şi propunerile acestuia de a reînnoi judecătorii prin rotaţie. Adică la fiecare 3 ani să vină o treime de judecători noi tot timpul. În acest fel, în opinia lui, ar putea fi asigurat echilibrul şi ar putea fi exclusă politizarea şi ideologizarea completului judecătoresc.

Ce salariu va primi judecătorul

Guvernul a estimat, luând în calcul datele economice din anul 2015, că pentru salariul unui judecător ar fi necesar un fond de salarizare de 303.000 lei anual sau circa 1250 de dolari pe lună la cursul oficial. Potrivit legislaţiei, salariul unul judecător al Curţii Constituţionale se stabileşte în cuantum de cinci salarii medii pe economie.

Aceştia au precizat că legea nu va intra în vigoare în anul 2016, deoarece Parlamentul are dreptul să adopte o lege privind modificarea Constituţiei după cel puţin 6 luni de la prezentarea iniţiativei.


Articol preluat de pe MoldNova.eu