„Procurorul general, şeful CNA şi guvernatorul BNM să ne prezinte informaţii cu privire la evoluţia anchetei şi respectiv recuperarea mijloacelor furate. Acum un an am avut audieri, urmează să vedem cum a evoluat ancheta în condiţiile în care prin asumare de răspundere Guvernul a transformat aceste mijloace în datorie publică”, a menţionat deputatul PLDM Iurie Ţap.

„Guvernatorul BNM şi procurorul general să prezinte Parlamentului şi lista tuturor celor care au luat credite neperformante de la BEM, dar şi de la Investprivatbank, pentru că de acolo a pornit totul. Avem acolo şi deputaţi, şi miniştri, şi şefi de stat. Au luat un milion de lei de parcă au luat un buchet de flori”, a spus liderul PL, Mihai Ghimpu. 

„Chiar dacă în timpul apropiat Ghimpu nu va fi preşedinte al PL, îl susţin că trebuie fie prezentată lista celor care au luat credite, să vedem de unde începe această cumetrie”, a ţinut să intervină şi preşedintele comuniştilor, Vladimir Voronin.

La sfârşitul lunii septembrie Banca Naţională a Moldovei a anunţat că a primit a doua notă informativă despre progresul înregistrat de compania Kroll în investigarea fraudei de proporţii din sectorul bancar. Potrivit sursei, în cadrul celei de-a doua etape a investigaţiei, analiza fluxului de fonduri a fost extinsă pentru a acoperi perioada 2012-2014 şi a fost începută urmărirea tuturor creditelor frauduloase acordate de către cele trei bănci până la destinaţia finală a acestora.

„Investigaţia companiei Kroll a descoperit o structură complexă şi coordonată de spălare a banilor, care implică sute de companii şi conturi bancare din diferite jurisdicţii. În perioada 2012-2014, cele trei bănci din Republica Moldova au acordat credite în sumă totala ce depăşeşte 3 miliarde de dolari SUA. Aceste fonduri au fost canalizate in mare parte prin intermediul unei structuri internaţionale complexe de spălare a banilor, cu o fracţiune semnificativă a fondurilor revenind în Republica Moldova pentru achitarea împrumuturilor contractate anterior”, a spus atunci BNM.

BNM anunţă că până în momentul actual, analiza fluxului de fonduri din cadrul investigaţiei a identificat peste 600 milioane de dolari care au dispărut pe parcursul acestei perioadei, fără a se întoarce în cele trei bănci din Republica Moldova pentru achitarea împrumuturilor contractate anterior. Aceste fonduri au fost disipate în numeroase jurisdicţii străine, iar rezultatele investigaţiei Kroll demonstrează că beneficiarii fraudei se extind dincolo de companiile şi persoanele fizice aflate în legătură cu Grupul Şor. 

Amintim că, anterior, compania Kroll a prezentat dovezi clare privind implicarea primarului de Orhei, omul de afaceri Ilan Şor în schema de fraudă, precum şi a companiilor şi a persoanelor asociate Grupului Şor. În prezent, afaceristul este cercetat penal în acest caz şi se află în arest la domiciliu. El pledează nevinovat.