„Câştigarea Moldovei de către Igor Dodon, candidatul declarat filorus, care se opune integrării în UE a ţării vecine, complică destul de mult situaţia de peste Prut. Dar, asta e democraţia. Dincolo de faptul că rezultatul votului a fost evident distorsionat, pe de o parte, de autocarele cu votanţi aduse din Transnistria, pe de alta, de imposibilitatea de a vota a moldovenilor aflaţi în Vestul Europei şi chiar în România, câteva învăţăminte avem cu toţii de tras din această situaţie”, spune prezentatorul Moise Guran.

Totodată, jurnalistul a făcut şi o paralelă între Moldova şi România, subliniind însă faptul că la moldoveni revelaţia furtului electoral a venit prea târziu.

„Da, Moldova repetă din nou, într-un stil mai dramatic, experienţele României. Cu votul din diaspora la ei, a fost aproape exact ca la noi în 2014, doar că la noi imposibilitatea de a vota s-a produs în turul întâi, ceea ce a şi provocat reacţia din turul doi şi lovitura năprasnică pentru cei care au încercat să interzică dreptul de vot. La moldoveni, revelaţia furtului a venit prea târziu. Aşa cum vă spuneam cu ceva timp în urmă, dacă România reuşeşte de cele mai multe ori să se salveze de pe marginea prăpastiei, Moldova cade de fiecare dată în ea, pierzând apoi ani cu urcuşul înapoi spre un loc ce părea cucerit”, a opinat prezentatorul.

Guran mai spune că dincolo de situaţia care s-a creat, şi România, şi Moldova trebuie să privească pragmatic situaţia şi să evite o îngheţare a relaţiilor, aşa cum s-a întâmplat în epoca Voronin.

„Dincolo de asta însă, şi România, şi Moldova trebuie să privească pragmatic situaţia şi să evite o îngheţare a relaţiilor, aşa cum s-a întâmplat în epoca Voronin. Indiferent cine domină clasa politică, de o parte sau de alta a Prutului, vorbim totuşi de aceeaşi naţiune. Aşadar România va trebui să continue proiectele de asistenţă a Republicii Moldova, chiar dacă probabil votul de duminica trecută a cam scos Moldova de pe harta cancelariilor europene. România este Europa pentru moldoveni, dar Basarabia este România şi pentru români, şi pentru o parte a moldovenilor. Acesta este primul lucru pe care trebuie să-l reţină şi să-l înţeleagă în primul rând autorităţile de la Bucureşti”, a remarcat Guran.

Sprijinirea figurilor politice, care au în spate interese oligarhice, este, în opinia jurnalistului, o greşeală.

„Al doilea lucru este că sprijinirea unor figuri politice care se declară proeuropene sau chiar prounioniste de la Chişinău, dar care au în spate interese oligarhice, este o greşeală. Aşa a fost cazul pe relaţia Filat-Băsescu, dar şi cu relaţiile dintre guvernele Ponta cu toate guvernele sprijinite de Vlad Plahotniuc. În final, moldovenii ajung să asocieze şi România, şi Europa, dar chiar şi democraţia, cu mafia politico-financiară”, a specificat jurnalistul. A treia învăţare de minte, de data asta pentru moldoveni, este că starea de ostatică a Transnistriei pe care Moldova o are din 1994 trebuie să înceteze. De facto, Transnistria este o bază de operaţii rusească, un teritoriu asupra căruia autorităţile de la Chişinău nu mai au controlul de două decenii, dar care, uite, la nevoie, poate fi folosit şi pentru schimbarea rezultatului unui vot, nu numai pentru o invazie rapidă sau pentru priponirea Moldovei cât mai departe de Uniunea Europeană. Moldova nu va putea face niciun pas înainte, până nu îşi securizează ferm graniţa de stat pe Nistru. Transnistria este acum o problemă cel puţin la fel de mare pentru Ucraina şi rezolvarea acestei probleme tot în seama Ucrainei ar trebui lăsată. Apoi, Chişinăul ar trebui să se ocupe mai degrabă de integrarea sudului ţării (Găgăuzia a votat în proporţie de 99% cu Dodon) care rămâne în continuare cu un potenţial de destabilizare şi secesiune”, conchide jurnalistul din România.