Până la acest moment cel puţin 2 mii de moldoveni aflaţi peste hotare au depus contestaţii cu privire la faptul că le-a fost lezat dreptul constituţional la vot, iar circa 38 de mii de cetăţeni au semnat o petiţie online prin care cer anularea alegerilor prezidenţiale. În ziua alegerilor, deja la ora 17:00, cele două secţii de vot deschise din Londra (cu o secţie mai puţin decât la scrutinul din 2014) a epuizat toate cele 6 000 de buletine de vot, în timp ce mii de cetăţeni mai aşteptau să voteze.
Limita de 3 000 de buletine de vot pentru fiecare secţie de votare, atât din ţară, cât şi de peste hotare, a fost impusă prin legislaţie la 17 septembrie 2010 de către Parlament, prezidat atunci de liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu. Deputaţii au votat pentru schimbarea mai multor articole din Codul Electoral, inclusiv pentru modificarea alin. (3) al art. 49, prin care s-a impus numărul maxim de 3 mii de buletine care pot fi transmise secţiilor de votare constituite în afara R. Moldova.
Totodată, autori ai proiectului de lege respectiv s-au dovedit a fi Mihai Ghimpu şi doi colegi din PL, Valeriu Munteanu, actualul ministru al Mediului şi Valeriu Nemerenco, astăzi, pretor al sectorului Buiucani.
Doar că, textul iniţial al proiectului de lege înaintat spre adoptare în legislativ de către cei trei liberali se referea doar la modificarea alin. (1) al art. 49, care prevede că „membrii Comisiei Electorale Centrale sunt obligaţi să asiste, iar reprezentanţii concurenţilor electorali pot să asiste la confecţionarea matriţei buletinului de vot, la tipărirea buletinelor de vot, precum şi la lichidarea matriţei”.
Aspectul ce ţine de limitarea la 3 mii a numărului de buletine care pot fi transmise peste hotare apare doar la etapa amendamentelor pentru adoptarea în lectura a II-a a proiectului de lege respectiv. Iar cel care a propus norma este Valeriu Nemerenco, pretor al sectorului Buiucani al capitalei, funcţie pe care o ocupă încă din 1992 şi pe care o exercita şi în timp ce făcea legi în fotoliul de deputat, între 2009-2012.
Dacă până în septembrie 2010, Codul Electoral stipula că „Birourilor electorale ale secţiilor de votare constituite în afara R. Moldova, CEC le expediază buletinele de vot cu cel puţin 3 zile înainte de ziua alegerilor, reieşind din numărul de alegători înscrişi în listele electorale actualizate, cu un supliment de cel mult 5 la sută”, atunci Nemerenco a propus actuala prevedere: „Birourilor electorale ale secţiilor de votare constituite în afara Republicii Moldova CEC le expediază buletinele de vot cu cel puţin 3 zile înainte de ziua alegerilor, pornind de la numărul estimativ de alegători stabilit în baza informaţiei prezentate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi a celei acumulate de Comisia Electorală Centrală, dar nu mai mult de 3000 de buletine de vot pentru fiecare secţie de votare”.
Modificarea a fost acceptată de Comisia Juridică, numiri şi imunităţi, iar semnătura pe Raportul comisiei a fost pusă de preşedintele acesteia, Ion Pleşca, actualul preşedinte al Curţii de Apel Chişinău, pe atunci deputat pe listele Alianţei „Moldova Noastră”.
Întrebat de ZdG în ce context şi din ce motive a fost necesară impunerea limitei de buletine, Valeriu Nemerenco ne-a spus că, atunci, în 2010, s-a decis stabilirea plafonului maxim de 3000 pentru toate secţiile de votare, indiferent că se află în R. Moldova sau peste hotare, iar scopul a fost eficientizarea activităţii secţiilor. Nemerenco afirmă însă că pentru a asigura votul din diasporă, Parlamentul a hotărât că vor fi deschise, nu numai câte o secţie de vot pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale R. Moldova (normă care a existat din 1997 până în 2010), dar că se vor organiza „una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor”.
„La 15 octombrie 2009 Parlamentul a adoptat o hotărâre privind constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru perfecţionarea cadrului legislativ electoral care urma să elaboreze şi să propună modificări la Codul Electoral şi, după caz, la actele legislative conexe pentru asigurarea desfăşurării în R. Moldova a unor alegeri democratice, libere şi corecte. Iniţial, în activitatea Comisiei au intrat deputaţi din toate fracţiunile parlamentare, ulterior membrii fracţiunii PCRM au refuzat să participe la lucrări(…) Nu ţin minte dacă a fost propunerea mea, dar ca atare se iau în toate secţiile de votare, chiar şi în ţară, până la 3 mii de alegători, fiindcă e practic imposibil pe urmă de lucrat şi complicat. Ideea care a fost atunci e că s-au propus mai multe secţii, nu una singură, la necesitate. Ne-am bazat pe aceea că mai mult de trei mii nu trebuiau nicăieri”, ne-a explicat Nemerenco.
Solicitat să se expună asupra faptului că la scrutinul din 13 noiembrie mii de cetăţeni ai R Moldova nu au putut să voteze în străinătate, Valeriu Nemerenco ne-a spus: „Eu cred că trebuie să fie dusă evidenţa la toate momentele acestea şi să fie modificată legislaţia. Totul depinde de analiza care trebuia să existe: câţi cetăţeni sunt, câţi au votat în primul tur. Totul trebuia verificat”.
Valeriu Nemerenco ocupă fotoliul de pretor al sect. Buiucani de 24 de ani, iar timp de trei ani a fost legiuitor în Parlament, asta, deşi cele două funcţii sunt incompatibile, conform legii: „Mandatul de deputat este incompatibil cu exercitarea oricărei alte funcţii remunerate”. În 2012 acesta a plecat din Legislativ pentru postul de pretor.
Încă în 2010, ZdG scria că Valeriu Nemerenco, cel care a propus ca în diasporă să fie trimise maxim 3 mii de buletine de vot, deţine un imobil de lux, cu două etaje şi mansardă, situat pe str. George Enescu al capitalei, estimat la circa 4 mil. de lei.
Iurie Ciocan, membru CEC din 2003 şi şef al instituţiei între 2011-2016, susţine că, modificările din 2010 au adus, de fapt, mai multe lucruri pozitive şi că, dacă art. 49 nu era modificat atunci, urma ca, în total, peste hotare să fie transmise doar circa 4 mii de buletine de vot (!), deoarece pe listele prealabile s-au înregistrat doar 3559 de alegători stabiliţi peste hotarele ţării.
„Dacă aplicam formula precedentă, noi trebuia să dăm 3559 de buletine pentru toate o sută de birouri, plus cinci la sută. 3559 de cetăţeni s-au înscris prealabil pentru a solicita să voteze. Noi (CEC-ul – n.r.) şase luni de zile am trâmbiţat pe pagina web a CEC-ului, în conferinţe de presă, în vizite de studiu în diasporă. Membrii CEC au fost, practic, în toate ţările-membre ale UE pentru vizite de studiu la diasporă. Noi peste tot le-am spus, oameni buni, înregistraţi-vă! Din păcate, nu au făcut acest lucru. Dar, în momentul în care noi am deschis o sută de birouri, am adoptat o decizie să se ducă la toate acestea câte 3 mii de buletine. Avem excepţii. Spre exemplu, la Tokyo, Beijing nu are sens să trimiţi atât de multe, deci, am dat 500 de buletine. Decizia de a deschide o sută de secţii peste hotare a fost luată, conform Codului Electoral, în baza rezultatelor înregistrării prealabile şi a numărului de alegători care au votat la scrutinul anterior”, a comentat pentru ZdG, Iurie Ciocan.
Referitor la votul în diasporă, în spaţiul public au apărut mai multe semne de întrebare. Spre exemplu, norma legală spune că nu pot fi transmise decât 3 mii de buletine peste hotare, însă, dacă din diferite motive, cum ar fi completarea greşită sau deteriorarea, buletinele vor fi anulate, vor putea să-şi exercite dreptul la vot şi mai puţini alegători.
O opinie în acest sens exprimă şi Nicolae Răileanu, expert economic şi fost director pe probleme juridice la ANRE. „Pe de altă parte, conform prevederilor art. 54(6) Cod electoral, alegătorul care a completat greşit buletinul de vot poate solicita încă un buletin, care îl primeşte în mod obligatoriu, iar cel buletinul care a fost completat greşit se anulează. Al treilea buletin nu mai poate fi solicitat. Astfel, fiecare din cei 3000 de alegători care pot fi incluşi în lista electorală la o secţie de votare, pot solicita încă câte un buletin de vot… Din aceste considerente, concluzionăm că secţia de votare cu o listă din 3000 de alegători ar trebui să aibă un supliment dublu, adică 6000 de buletine de vot.
Consider că această lacună în Codul electoral trebuie reparată şi voi insista la această modificare în Codul electoral.”
Chiar şi în condiţiile actuale ale legii, Misiunea de Observare a Alegerilor Prezidenţiale „Promo-LEX”, în cel de-al treilea raport, din 5 octombrie 2016, deci, cu o lună înainte de alegeri, semnala că cele o sută de secţii de votare sunt insuficiente, având în vedere prezenţa la vot la alegerile parlamentare din 2014, dar şi numărul semnificativ de cetăţeni moldoveni plecaţi în străinătate. Astfel, experţii recomandau secţii suplimentare în F. Rusă, Belgia, Irlanda, Franţa, Italia, România şi Marea Britanie. Anume în aceste ţări au fost epuizate buletinele la scrutinul din 13 noiembrie.
Promo-LEX a identificat atunci cel puţin 11 secţii de votare unde nu au ajuns buletine, dar şi 7 unde numrul buletinelor a fost la limită. CEC-ul nu a ţinut însă cont de aceste recomandări.
Într-o intervenţie în direct la emisiunea În profunzime din 14 noiembrie, preşedinta CEC, Alina Rusu a declarat că „CEC-ul organizează alegerile în secţiile votare la propunerea Guvernului. Obligaţia este a Guvernului de a decide unde anume să fie deschise aceste secţii de votare, anume Ministerul Afacerilor Externe”.
Alina Russu a recunoscut că CEC-ul nu s-a adresat Guvernului pentru a cere deschiderea mai multor secţii de votare n diasporă, chiar dacă Promo-Lex-ul a venit cu această recomandare.
Totodată, şefa CEC replicat că concurenţii electorali care au solicitat deschiderea secţiilor suplimentare trebuiau să conteste decizia Guvernului privind aprobarea numărului secţiilor de votare în diasporă la Curtea Constituţională sau cea a Comisiei Electorale.
Întrebată cine sau ce instituţie se face, totuşi, vinovată de faptul că mii de oameni nu au putut vota, Alina Russu a declarat că nu trebuie căutaţi vinovaţii, dar găsite soluţii pentru evitarea pe viitor a acestor probleme.
Probleme însă au existat şi la scrutinele anterioare. Imediat după ce Parlamentul condus de Mihai Ghimpu a admis impunerea normei de 3 mii de buletine pentru secţiile peste hotare, la alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 au fost înregistrate 3 cazuri în care alegătorii s-au prezentat la votare într-un număr mai mare decît capacitatea de absorbţie a unei singure secţii de votare: Italia, Roma — 3,061, Padova — 3,202; Federaţia Rusă, Moscova — 3,147. În secţia de votare din Franţa, Paris s-au prezentat la votare un 2,525 de alegători, în timp ce CEC-ul a transmis, în baza informaţiei Ministerului de Externe a trimis doar 2 mii de buletine.
Atunci CEC-ul declara că aceste cifre reprezintă „un precedent în istoria desfăşurării alegerilor, astfel că pentru prima dată de la organizarea alegerilor în afara ţării, s-a înregistrat o rată de participare de aproximativ 3 ori mai mare în raport cu scrutinele precedente”.
Atunci însă secţiile de votare respective au acţionat în condiţii „de extremă necesitate” şi au permis la 956 de alegători exercităreea dreptului de vot pe foi A4: Paris (316), Roma (322), Padova (327), Moscova (355).
După acest precedent, CEC declara că va solicita Curţii Constituţionale emiterea unei Adrese către Parlamentul Republicii Moldova pentru ajustarea legislaţiei în vederea creării cadrului legal de neadmitere a unor asemenea situaţii pe viitor.
Iurie Ciocan, membru CEC, a declarat că, deşi instituţia electorală a contabilizat voturile pe foi A4, deoarece acestea „n-au fost de natură să influienţa rezultatele finale ale votării şi distribuirea de mandate în viitorul Parlament”, ulterior, Curtea Constituţională le-a declarat nevalabile.
La şase ani de la acest precedent, nici o instituţie nu a operat modificările necesare pentru ca la alegerile prezidenţiale din 13 noiembrie fiecare cetăţean aflat peste hotare să-şi poată exercita dreptul la vot.
Mai mult, nici după ultimele alegeri, din 30 noiembrie 2014, când în câteva secţii de votare din Rusia, România şi Italia epuizarea buletinelor de vot era la limită, legiuitorii nu au bătut alarma. La fel ca acum doi ani, în Italia au fost deschise 25 de secţii de votare, la Moscova şi Bucureşti, doar câte două secţii de votare, iar în Marea Britanie, în genere a fost redusă o unitate de vot. Se întâmplă în condiţiile în care ultimele date al Ministerului de Externe arată că peste 800 000 de moldoveni sunt plecaţi peste hotare.
Jurnal.md
