„Sunt încălcări foarte grave. Concurenţii electorali trebuie să meargă cu probe concludente la CEC şi Curtea Constituţională. Legea este lege, ai încălcat-o, nu se mai discută, dacă vrem să fie democraţie. Au luat oamenii, i-au încărcat în transport şi i-au pus să voteze. Este temei pentru invalidarea alegerilor. La fel ca şi inversarea rezultatelor alegerilor. De asemenea oamenii au stat la coadă şi nu le-au ajuns buletine ca să voteze, e încă o încălcare. Este vina statului, a Guvernului, a Ministerului de Externe. Pentru ce există CEC, o instituţie care funcţionează permanent, este finanţat din banii contribuabililor, ei trebuie să bată clopotele. Sunt suficiente probe”, a declarat Alexandru Arseni, doctor în drept constituţional.

„Din 2014 încoace toate alegerile au fost fraudate masiv. Acum mă bucur că oamenii au început să intre în esenţă. Dacă s-ar fi căutat atunci aceste nereguli, acum s-ar fi comis mai puţine. Frauda cea mai mare s-a făcut prin CEC şi sistemul automatizat care dă o diferenţă de peste 500 de mii de alegători dintre ceea ce este în realitate şi ceea ce se declară de către CEC. Codul Electoral spune că turul II se organizează cu aceleaşi liste electorale. Dar acum dacă ne uităm, la Cahul, de exemplu, în turul I au fost 98,539 de alegători, în turul II – 97.135. Nu putea să se micşoreze numărul de alegători decât dacă s-au retipărit listele. Asemenea situaţii sunt aproape în toate raioanele. La Sângerei în turul I au fost 70,624, în turul II – 70639. Un alt tip de eroare este tipărirea buletinelor în exces. Ar fi bine dacă s-ar ridica listele electorale. Au fost multe semnale că cineva au votat pentru oamenii care au plecat peste hotare”, a menţionat ex-vicepreşedintele CEC, Ştefan Urâtu.

Potrivit acestuia, o grupare formată din reprezentanţii mai multor instituţii de stat pun în aplicare mai multe metode de fraudare a alegerilor. În consecinţă, în jur de 400 de mii de voturi fraudate ajung în urnele de vot. „Sunt convins că aparatul CEC cunoaşte acest lucru. Permanent am spus că Ciocan (fostul preşedinte al CEC, Iurie Ciocan, actual membru) şi-a format această grupare. Sunt şi de la IGP, este o coordonare la nivel de instituţii de stat. Vorbim despre sute de mii, 360-400 de mii la sigur”, a accentuat Ştefan Urâtu.

„Rămâne de văzut cum va reacţiona Curtea Constituţională când va examina aceste nereguli probate şi dacă acolo se adună masa necesară de fraude care poate să influenţeze rezultatul final. Dacă instanţa constată că aşa s-a întâmplat, atunci ne aşteaptă un scandal enorm. Nevalidarea alegerilor pentru RM ar fi un caz excepţional”, a comentat analistul politic Anatol Ţăranu.

Experţii spun că refuzul CEC de a oferi mai multe buletine de vot pentru unele secţii de votare reprezintă, de fapt, obstrucţionarea dreptului la vot cu participarea instituţiilor de stat. De cealaltă parte, CEC s-a grăbit, la prima solicitare, să majoreze numărul buletinelor de vot pentru locuitorii din regiunea transnistreană. Or, numărul mare al celor din stânga Nistrului, care au votat pentru Dodon şi care ulterior au recunoscut că au fost plătiţi, reprezintă o dovadă clară de fraudare, afirmă analiştii.

„Mărturiile la fel sunt probe, oamenii au vorbit neimpuşi de nimeni. Anterior au fost ignorate toate cererile cu privire la suplimentarea secţiilor de vot în regiunea transnistreană. Dar acum a fost demersul la CEC şi s-au eliberat imediat buletinele. Iată documentele sunt pe faţă. De ce în acest caz s-au eliberat, dar în alte cazuri nu. Este o discriminare. Dacă s-au dat buletine de vot suplimentare pentru cetăţenii din regiunea transnistreană, atunci dăm şi pentru cei din România, cei din Portugalia, etc.”, a spus Alexandru Arseni.

„Sau era cunoscut faptul că cei din Transnistria vor vota pentru Dodon, iar în România votul nu a fost constrâns şi nu a fost stimulat cu nimic. Dodon a avut campanie electorală în Transnistria. Maia Sandu nici nu se putea gândi că poate intra acolo. Această îmbulzeală de la secţia de votare vorbeşte despre faptul că nu au venit de bunăvoie să voteze, ei au fost motivaţi prin bani sau constrângere să voteze. Din aceşti circa 17 mii de oameni, doar o mie au votat pentru Maia Sandu, iar 16 mii pentru Dodon. Atunci apare o întrebare firească: asta nu e fraudare? Asta nu înseamnă a utiliza surse externe pentru a influenţa votul din RM?”, a menţionat Anatol Ţăranu.

„Sunt anumite persoane cărora când le convine îi cheamă pe aceşti oameni la votare. După cum se vede, CEC şi alte instituţii acţionat după interesele lor”, a spus şi Ştefan Urâtu.

Potrivit experţilor, sutele de contestaţii depuse de cetăţenii de peste hotare care nu au putut vota din cauza epuizării buletinelor de vot la cel puţin 12 secţii de votare de asemenea reprezintă probe care pot convinge Curtea Constituţională să nu valideze alegerile.

„Aceşti cetăţeni întreţin cu banii lor statul Republica Moldova şi tot ei au fost lipsiţi de dreptul de vot. Consider că ar fi suficient şi o sută de petiţii pentru ca alegerile să fie invalidate. Este obligaţia CEC, dacă nu poate organiza să-şi dea demisia. Contestaţiile depuse de cetăţenii din Diasporă care nu au putut să voteze trebuie ataşate la dosarul privind obstrucţionarea dreptului la vot. Acestea vor fi examinate de o instanţă de judecată până la decizia Curţii Constituţionale privind validarea sau invalidarea alegerilor”, a menţionat Alexandru Arseni.

„Codul Electoral spune că ambasada este obligată să ducă evidenţa celor care se află în ţara respectivă şi care au votat la celelalte scrutine. Cu regret, CEC nu obligă ambasadele să facă acest lucru şi de fiecare dată o ia de la zero”, a spus Ştefan Urâtu.

Şi cifrele eronate prezentate de CEC cu rezultatele alegerilor din mai multe localităţi reprezintă o alarmă privind fraudarea alegerilor, spun experţii. Precizăm că în unele localităţi, rezultatele au fost prezentate invers. Igor Dodon este prezentat drept câştigător, deşi pentru Maia Sandu au votat mai mulţi alegători în aceste localităţi.

„Aceste cazuri ar trebui să fie o alarmă pentru CEC care trebuie să verifice deja toate procesele verbale, iar Curtea Constituţională trebuie să atragă şi mai mult atenţia acestor fapte. Este Codul Penal care prevede falsificarea în acte oficiale. PG trebuie să se autosesizeze şi imediat să pornească proces penal. Adunate, aceste cazuri sunt temei pentru anularea alegerilor. La fel ca şi cazul celor 6 mii de buletine pierdute. Trebuie dusă evidenţă strică pentru orice buletin de vot”, a menţionat Alexandru Arseni.

Candidatul comun al forţelor antioligarhice la prezidenţiale, Maia Sandu, a anunţat ieri că va contesta la Curtea Constituţională rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin. Liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate susţine că în procesul electoral au fost comise numeroase abateri, care ar fi influenţat rezultatul votului.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.