Vineri şi sâmbătă, moldovenii s-au mobilizat pe internet şi i-au achitat creditul de 12.000 de euro, pe care îl luase de la o bancă un pompier care a murit vineri, în timpul unui incendiu devastator, salvând alte peste zece persoane rămase blocate într-o clădire care ardea.

Diaspora salvatoare

Tot pe reţelele de socializare, moldovenii s-au mobilizat pentru a-şi salva ţara de pericolul acaparării Preşedinţiei de către clanul oligarhic instaurat la putere şi care mizează tacit pe candidatul pro-rus rămas în cursă. Zeci de mii de moldoveni din diaspora s-au pornit încă de sâmbătă spre puţinele secţii de votare deschise în afara ţării, pentru a vota în turul II al alegerilor prezidenţiale. Ei se combină la drum, îşi pun la dispoziţie casele pentru cei veniţi de departe în oraşele unde sunt deschise secţii de votare, unii au parcurs 6 mii de kilometri ca să poată vota (de pe insula Sf. Lucia din Marea Caraibelor până la secţia de votare din New York), alţii au venit din Norvegia până în Suedia (1500 km), din Arizona la Sacramento (2500 km), din Dubai la Viena, din Copenhaga la Berlin, de la Stuttgart la Strasbourg.

Cel mai popular grup de mobilizare a diasporei este „Adoptă un Vot”. Acesta a adunat 60 000 de membri în doar câteva zile: „Ne-am mobilizat, ne-am susţinut şi am demonstrat cu toţii un spirit civic extraordinar. Dar mai avem o provocare - să lucrăm cu toţii împreună ca ziua alegerilor, 13 noiembrie, să decurgă cât mai bine. Vă invităm să ne spuneţi în grup cum decurg alegerile la fiecare secţie de votare, ce moldoveni faini aţi cunoscut, cum a fost drumul sau cazarea”, a scris iniţiatoarea grupului Anastasia Condruc.

Vor fi cozi, iar buletine - insuficiente

Deşi au existat numeroase solicitări de a mări numărul secţiilor de votare în turul doi, autorităţile de la Chişinău au refuzat. Cu greu au fost de acord să suplimenteze numărul buletinelor de vot, după ce, chiar şi în turul întâi (când numărul votanţilor din diaspora nu a fost foarte mare) nu au ajuns buletine pentru toţi doritorii de a vota. Dar chiar şi după suplimentarea numărului buletinelor de vot, s-ar putea ca acestea să fie insuficiente, având în vedere că moldovenii din diaspora au pornit şi cu autocarele spre secţiile de votare, iar într-o secţie de votare nu sunt mai mult de 3000 de buletine de vot. În total, în afara ţării au fost deschise 100 de secţii de votare.

Suspect

Pe de altă parte, Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a decis, la 9 noiembrie, să suplimenteze tot până la 3000 per secţie de votare numărul buletinelor de vot destinate secţiilor care vor deservi cetăţenii moldoveni din regiunea transnistreană. Este vorba de 30 de secţii de votare. Deşi nimeni nu pune la îndoială dreptul locuitorilor de pe malul stâng al Nistrului de a vota la alegerile din Republica Moldova, decizia CEC pare ciudată, pentru că istoria ultimilor 20 de ani a demonstrat că transnistrenii boicotează cronic orice tip de alegeri desfăşurate de autorităţile constituţionale, iar miliţia transnistreană face tot posibilul pentru a le bloca accesul la urnele de vot. Decizia CEC de a suplimenta numărul de buletine pentru alegătorii din regiunea transnistreană este chiar suspectă , ţinând cont de faptul că, în primul tur de scrutin (30 octombrie), mai mult de jumătate din buletinele de vot destinate acestor secţii nu au fost utilizate. Această situaţie alimentează supoziţia unor analişti politici, conform căreia, ar putea exista o înţelegere la vârfuri între administraţia separatistă de la Tiraspol şi puterea oligarhică de la Chişinău în vederea aducerii organizate la vot, cu autocarele, a cetăţenilor de pe malul stâng al Nistrului, majoritatea cu viziuni pro-ruse, pentru a înclina balanţa votului spre candidatul socialist Igor Dodon.

Secretarul CEC, Veaceslav Agrigoroae, susţine că decizia CEC a fost una corectă. „A fost o solicitare a membrilor CEC, care au spus că au primit mai multe solicitări din partea cetăţenilor Republicii Moldova care doresc să-şi exprime dreptul de vot. Exact asta a fost şi motivarea când s-a decis să se suplinească numărul de buletine în străinătate. La CEC, nu au fost solicitări, dar membrii Comisii au făcut referire la mesajele de pe reţelele de socializare…”, a explicat Agrigoroae.

Sâmbătă seară, pe reţelele de socializare au apărut şi primele suspiciuni ce ar trăda anumite tentaţii de fraudare a alegerilor din 13 noiembrie. Unul din fruntaşii Partidului „Demnitate şi Adevăr” a anunţat că deţine informaţii privind dispariţia a 5 000 de buletine de vot destinate diasporei din Portugalia, iar în locul acestora au fost tipărite altele. Comisia Electorală Centrală nu a reacţionat deocamdată la această informaţie.

Operaţiunea „Buletinul”

Iar Asociaţia “Promo-Lex”, care monitorizează scrutinul şi contabilizează încălcările semnalate de propriii observatori, a anunţat că există informaţii conform cărora sâmbătă, cineva ar fi colectat toate buletinele de identitate ale pacienţilor de la Spitalul de Urgenţă din Chişinău şi există suspiciuni că aceasta ar avea legătură cu alegerile de duminică.

Sâmbătă, socialiştii au mai făcut o încercare de a exclude din cursa electorală candidatul anti-oligarhic şi pro-european, Maia Sandu. Aceştia au cerut din nou CEC anularea înregistrării în cursa electorală a liderului Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, pe motiv că aceasta s-a fotografiat cu mai multe personalităţi notorii de peste hotare, inclusiv cu cancelarul german, Angela Merkel. În cele din urmă contestaţia a fost respinsă, iar membrul CEC, Iurie Ciocan, a explicat: „S-a constatat că mai mulţi politicieni de peste hotare au venit cu mesaje de susţinere pentru Maia Sandu. Este vorba de Monica Macovei, Joseph Daul, precum şi Angela Merkel. Totuşi, nu s-a constatat implicarea directă şi indirectă a Maiei Sandu în promovarea acestor mesaje. Acestea au venit unilateral”.

Peste 3,2 milioane de oameni sunt aşteptaţi astăzi la urne, în cadrul turului doi al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova. Pentru fotoliul de şef al statului concurează Maia Sandu şi Igor Dodon. Este pentru prima dată în ultimii 20 de ani când cetăţenii îşi aleg preşedintele prin vot direct. Până acum, acesta era ales de către Parlament. În cadrul primului tur de scrutin au votat 1,44 milioane de cetăţeni, dar peste 22 de mii de buletine de vot au fost declarate nevalabile. Din cele 1,418 milioane de voturi valabile, peste 680 de mii au fost pentru Igor Dodon, în timp ce Maia Sandu a acumulat aproape 550 de mii de voturi.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 7:00 şi se închid la ora 21:00. Legislaţia permite ca în cazul în care la ora închiderii secţiilor de votare pe teritoriul acestora se mai află votanţi, acestea să activeze până când toţi doritorii de a vota şi-au exprimat acest drept.

Timofti cheamă cetăţenii să ofere o şansă europeană ţării

Cu o zi înaintea acestor alegeri, actualul preşedinte Nicolae Timofti s-a adresat cetăţenilor, încurajându-i să iasă la vot: “Suntem acei care trebuie să hotărâm soarta ţării noastre. De aceea, chem toţi alegătorii să vină la vot. Am fi avut demult alte succese, dacă eram consecvenţi în acţiunile noastre, dacă votam din '90 oameni sau forţe politice, care ne orientau spre Europa. Sunt ferm convins că doar în UE ne este locul şi doar aşa vom avea o altă viaţă”, a conchis Nicolae Timofti.