Potrivit datelor, aproximativ 30% din respondenţi sunt dispuşi să-şi dea votul pentru Igor Dodon. Acesta este urmat, la egalitate, de candidaţii anti-sistem Andrei Năstase (liderul Partidului Demnitate şi Adevăr) şi Maia Sandu (liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate) cu câte 13%. După ei, în clasament apare candidatul puterii oligarhice, Marian Lupu (lider al Partidului Democrat) cu 12%. 12% dintre cetăţenii chestionaţi nu ştiu pentru cine vor vota sau au refuzat să răspundă.
PPDA, PAS şi PLDM vor avea candidat comun
Sondajul a fost unul aşteptat în special de cele două partide anti-sistem (PPDA şi PAS), liderii acestora anunţând anterior că vor decide care dintre ei va rămâne în cursa electorală (şi cine se va retrage în favoarea celuilalt) în funcţie de rezultatele acestei anchete sociologice şi încă a unui sondaj care urmează (realizat de Konrad Adenauer Stiftung).
După anunţarea rezultatelor sondajului IRI, liderii PAS, PPDA şi PLDM (partid parlamentar, care susţine ideea înaintării unui candidat comun anti-oligarhic) s-au întrunit într-o şedinţă comună, iar la finalul acesteia Maia Sandu a anunţat: „Către miezul nopţii, am finalizat şedinţa comună a echipelor PAS, PPDA şi PLDM, pentru analiza rezultatului primului sondaj dintre cele două, în baza cărora am convenit să luăm decizia de selectare a candidatului comun al dreptei. La finalul întâlnirii, cu toţii am ajuns la trei concluzii: 1. Cele trei formaţiuni vor înainta un singur candidat; 2. Acest candidat va câştiga alegerile prezidenţiale; 3. Pentru desemnarea candidatului unic al dreptei sunt necesare şi rezultatele celui de-al doilea sondaj”.
La rândul său, liderul PPDA, Andrei Năstase, a menţionat că el în permanenţă şi-a exprimat disponibilitatea pentru un candidat unic: „Eu mi-am exprimat în permanenţă disponibilitatea pentru un candidat unic. Mai mult, am cerut să avem o agendă comună, o agendă care să nu se limiteze doar la prezidenţiale, dar să vizeze şi parlamentarele, fie ele anticipate sau ordinare. Din păcate, până astăzi părţile care sunt implicate în acest exerciţiu nu au căzut de acord să facem o înţelegere politică matură şi s-a rămas doar pe ideea unor sondaje. Să vedem cum vom ieşi din acest mic impas. (…) „Doar printr-o formulă de conjugare a eforturilor celor trei partide, doar prin atragerea în acest exerciţiu şi a altor partide pro-europene, prin atragerea euroscepticilor, pentru că nu poţi câştiga, dacă nu convingi euroscepticii… Cetăţenii au rămas dezamăgiţi de ceea ce au făcut partidele aşa-zis „pro-europene” în ultima perioadă. Trebuie să convingem oamenii că ceea ce propunem noi este în interesul lor. Eu nu pierd speranţa că vom reuşi să ne consolidăm în ultimul ceas, să conjugăm eforturile, să venim cu o echipă unită, să avem un mesaj coerent, o agendă comună foarte bine definită, astfel încât atât la alegerile prezidenţiale, dar şi la alegerile parlamentare forţele democratice, forţele reformatoare, forţele sănătoase din Republica Moldova să poată da lovitura de graţie acestui regim şi să pună Republica Moldova pe făgaşul normalităţii, al bunăstării pentru fiecare cetăţean şi pentru întreaga ţară. Schimbarea poate fi făcută în comun - adevăratele elite politice împreună cu cetăţenii Republicii Moldova”.
Cinci partide ar accede în Parlament
În ceea ce priveşte popularitatea partidelor politice, potrivit sondajului IRI, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate în Moldova, 5 partide ar accede în Parlament. Astfel, cele mai multe voturi le-ar acumula Partidul Socialiştilor – 29%, urmat de Partidul Acţiune şi Solidaritate – 14%, Partidul Platforma „Demnitate şi Adevăr” – 13%, Partidul Democrat – 12% şi „Partidul Nostru” (pro-rus) – 8%. Ar mai putea accede în Parlament şi Partidul Comuniştilor, care momentan se bucură de suportul a 5% din populaţie (pragul electoral fiind de 6%).
De cea mai mare încredere a populaţiei (răspuns spontan) se bucură Igor Dodon – 27%, Maia Sandu – 16%, Andrei Năstase – 16%, Renato Usatîi (liderul „Partidului Nostru”) – 12%, Marian Lupu - 12% şi Vladimir Voronin – 6%. 21% dintre respondenţi au spus că nu au încredere în niciunul dintre politicieni.
„Cum recuperăm Moldova din mâinile lui Plahotniuc?”
Într-un interviu acordat postului de radio „Europa Liberă”, fostul reprezentant special al Uniunii Europene pentru Republica Moldova (în perioada 2007-2011), Kalman Mizsei, a îndemnat opinia publică naţională şi internaţională să privească alegerile prezidenţiale din Republica Moldova prin prisma întrebării: „Cum recăpătăm puterea concentrată în mâinile domnului Plahotniuc” (Vlad Plahotniuc, un controversat om de afaceri, prim-vicepreşedinte PD, despre care presa a scris că şi-ar fi subordonat integral puterea în Moldova, prin metode obscure, fără a deţine vreo funcţie de demnitate publică). „Marea tragedie a Republicii Moldova este că în ultimii ani cele mai mari ilegalităţi au fost comise sub paravanul integrării europene. Politicienii corupţi şi iresponsabili din Republica Moldova au discreditat parcursul european al ţării”, a spus Mizsei. Potrivit lui, viitorul preşedinte va trebui să convingă societatea că este independent de Plahotniuc, dar şi de puterile din exterior, cum ar fi Rusia, care are un interes neoimperialist în regiune.
Sondajul IRI a fost realizat pe un eşantion de 1 516 respondenţi, în perioada 1 - 23 septembrie. Marja de eroare este de 2,8%.
Jurnal.md
