În schimb, o retragere şi o susţinere falsă pentru Maia Sandu ar compromite-o pe aceasta şi l-ar ajuta pe comodul Dodon.

În ciuda aroganţei afişate în ultima vreme de Marian Lupu, care afirma că el merge la dezbateri doar cu liderul PSRM, Igor Dodon, pe motiv că acesta este singurul său contracandidat pentru turul doi, acesta a recunoscut miercuri că Maia Sandu, candidatul comun al PAS, PPDA şi PLDM, are mai multe şanse decât el de a ajunge în turul 2 şi de a-l învinge pe liderul PSRM. Sondajele arătau clar că, indiferent de fraude, Lupu nu avea cum să fie propulsat în turul doi, decât prin declanşarea unei revoluţii.

La mai toate apariţiile sale publice s-a auzit laitmotivul: Hoţii! Hoţii”, iar realitatea impopularităţii extreme a actualei puteri şi a ostilităţii la adresa PD nu mai putea fi ascunsă sub preş. Ca urmare, pentru a putea păstra eticheta de aşa-zişi pro-europeni şi a nu ieşi şi mai şifonaţi din cursa electorală, Plahotniuc a schimbat strategia. El s-a afişat alături de Marian Lupu, prezentându-se, vezi Doamne, ca liderii responsabili care pun interesul ţării deasupra ambiţiilor politice personale. Retragerea lui Lupu în favoarea Maiei Sandu ar fi gândită ca să apere ţara de pericolul deraierii de la drumul european, prin venirea la putere a pro-rusului Igor Dodon.

„Sărutul lui Iuda”

Tehnica folosită de Sistemul oligarhic este una perfidă. El încearcă acum s-o compromită pe Maia Sandu, oferindu-i susţinerea. ”Eu nu cred că decizia îi aparţine lui Marian Lupu. O astfel de decizie o putea lua doar domnul Plahotniuc. Probabil are veşti proaste de la FMI. Mă tem că decizia respectivă echivalează cu sărutul lui Iuda. Cred că Dodon va exploata ideea unei conspiraţii a Maiei cu Plahotniuc pentru a o discredita. În general nu cred că Plahotniuc face ceva fără un calcul care este în avantajul lui exclusiv”, a comentat cunoscutul analist Igor Boţan pentru Epoch Times.

Până acum Plahotniuc încerca să dezbine opoziţia anti-oligarhică, mai ales PPDA şi PAS, cu scopul de a nu se ajunge la un candidat comun. Cum acest plan nu a reuşit, acum mărul otrăvit al susţinerii candidatului pro-european este discreditarea Maiei Sandu, pe motiv că ar fi susţinută de Plahotniuc, armă pe care o va folosi Igor Dodon, tocmai omul despre care se spune că este controlat de acesta şi care ar fi un preşedinte convenabil pentru Sistemul Oligarhic pentru că venind din aceeaşi matcă se poate găsi lesne un modus vivendi cu el.

Maia Sandu a înţeles însă cursa care i se întinde şi a reacţionat prompt, afirmând: ”cu acest măr otrăvit, Plahotniuc vrea să-l ajute, de fapt, pe Dodon. Susţinerea lui Plahotniuc şi promovarea mea în holdingul lui de presă nu are decât scopul de a mă compromite”.

Presiunile externe

”O astfel de decizie o putea lua doar domnul Plahotniuc. Probabil are veşti proaste de la FMI. Mă tem că decizia respectivă echivalează cu sărutul lui Iuda. Cred că Dodon va exploata ideea unei conspiraţii a Maiei cu Plahotniuc pentru a o discredita”, a declarat Igor Boţan pentru Epoch Times.

Sigur, mai pot fi şi alte explicaţii ale retragerii iepuraşilor, a acelor candidaţi de formă, aruncaţi în luptă doar pentru a rupe voturi de la opoziţia de dreapta anti-oligarhică. Presiunile externe asupra lui Leancă şi probabil şi a lui Marian Lupu de a se retrage au fost susţinute.

Preşedintele PPE, Joseph Daul, i-a bătut obrazul fostului premier pentru că ”şi-a încălcat promisiunea făcută delegaţiei PPE în mai 2016 de a identifica un candidat comun. O astfel de abordare este doar în interesul oligarhilor şi al forţelor pro-ruse, care nu-şi doresc ca Moldova să fie o ţară prosperă”. Iurie Leancă s-a opus cât a putut pentru că depindea de un alt centru de comandă, dar acum este aproape retras, iar cariera sa politică se apropie de final, acesta decredibilizându-se total.

Maia Sandu în schimb a primit susţinere la cel mai înalt nivel, nu doar de la PPE sau de la europarlamentari români cu greutate, ci a fost primită şi de cancelarul german Angela Merkel şi de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Semnalul a fost clar – pe cine susţine Occidentul.

Iar aici se pune întrebarea cât de mari au fost presiunile acestuia asupra lui Plahotniuc şi ce au negociat, dacă au negociat, SUA şi UE cu acesta. În cazul în care ei au presat pentru ca toţi candidaţii acestuia să fie scoşi din cursă pentru a creşte şansele Maiei Sandu, am putea să ne gândim că acesta şi-a negociat libertatea şi a obţinut nişte garanţii.

Cert este că indiferent de raţiunea pentru care a făcut această mutare nu este sigur că electoratul PDM se va duce automat către Maia Sandu. Iar susţinerea falsă a lui Plahotniuc va fi folosită ca muniţie electorală în mod ironic de Igor Dodon.

În concluzie, mult trâmbiţatul clivaj pro-ruşi/pro-europeni va păli cu totul în faţa clivajului pro şi anti-Plahotniuc în perioada următoare.