La 7 octombrie, Centrul de Investigaţii Jurnalistice a depus la Comisia Electorală Centrală o solicitare prin care a cerut acces la listele de subscripţie depuse de grupurile de iniţiativă pentru înregistrarea candidaţilor la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. „Interesul faţă de acestea este determinat de polemicile din societate vizavi de corectitudinea desfăşurării campaniei electorale. Considerăm că un eventual refuz nu ar putea fi motivat fiind invocate datele cu caracter personal. Ne asumăm responsabilitatea să nu divulgăm datele cu caracter personal conţinute în documentele solicitate”, se arată în prima solicitare depusă acum aproape două săptămâni. 

Suplimentar la aceasta, jurnaliştii Centrului au expediat o altă solicitare prin care au confirmat din nou că-şi asumă responsabilitatea să nu divulge date cu caracter personal şi să nu fotografieze documentele. În acest scop, se preciza în scrisoare, la sediul CEC urmau să fie delegate jurnalistele Anastasia Nani şi Mariana Raţă. „Comisia este obligată ca în procesul de prelucrare a acestei categorii de date să ia măsurile organizatorice şi tehnice necesare pentru protecţia datelor cu caracter personal împotriva distrugerii, modificării, blocării, copierii, răspândirii, precum şi împotriva altor acţiuni ilicite, măsuri menite să asigure un nivel de securitate adecvat în ceea ce priveşte riscurile prezentate de prelucrare şi caracterul datelor prelucrate. În acest context, Comisia vă informează că a solicitat Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal să-şi expună punctul de vedere privind posibilitatea legală de a pune la dispoziţia Centrului de Investigaţii Jurnalistice listele de subscripţie solicitate, cu respectarea garanţiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal ale susţinătorilor din liste”, este răspunsul semnat de Alina Russu, preşedinta CEC. 

O altă solicitare expediată recent la CEC viza accesul la rapoartele financiare ale tuturor candidaţilor la funcţia de şef al statului, cu indicarea locurilor de muncă ale donatorilor. În replică, reprezentaţii Serviciului de presă al Comisiei au declarat că aceste date nu pot fi prezentate sub nicio formă, asta pentru că s-au înăsprit regulile de protecţie a datelor cu caracter personal, pentru prevenirea intimidării donatorilor în campania electorală. Până în prezent însă, atât la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, cât şi la cele locale din 2015, numele şi prenumele donatorilor, precum şi anul naşterii, locul de muncă, dar şi sursa finanţării erau publice.

Iurie Ciocan: „Puteţi studia orice documente”

La mijlocul lunii septembrie, prezent la discuţiile publice, parte a unei campanii de monitorizare a alegerilor prezidenţiale, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Ziarul de Gardă, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, în parteneriat cu Freedom House, Iurie Ciocan, membru CEC, fost preşedinte al instituţiei, a declarat că jurnaliştii pot avea acces atât la rapoartele financiare, cât şi la alte documente de interes public. Condiţia este ca reporterii să-şi asume să nu divulge date cu caracter personal. „Nu puteţi scoate din CEC documente, dar le puteţi studia. (...) Dacă în calitate de ziarist vă interesează o anumită informaţie vă adresaţi la CEC, în scris, printr-un demers, formulaţi sfera de interese şi obţineţi aceste informaţii. Nu veţi obţine acces până nu veţi semna o declaraţie, conform Legii, prin care vă asumaţi responsabilitatea pentru accesul şi utilizarea acestor date”, a explicat Iurie Ciocan. 

Iurie Ciocan la discuţiile publice din septembrie


Cornelia Cozonac, preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice din Moldova, este de opinia că autorităţile îngrădesc cu bună ştiinţă şi în mod abuziv accesul jurnaliştilor la informaţia de interes public.

„Datele personale în cazul persoanelor antrenate în campanie electorală, inclusiv cele despre finanţarea partidelor, nu pot fi restricţionate pentru că interesul public primează. Aceste date ar trebui să fie deschise pentru toţi cetăţenii. Jurnaliştii, prin natura meseriei lor, trebuie să aibă acces la informaţia de interes public pentru că ei lucrează în interesul cetăţenilor. Ceea ce face CEC şi Centrul pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, şi anume că îngrădesc accesul jurnaliştilor la informaţia de interes public, sub pretextul protecţiei datelor personale, este un abuz, este încălcarea drepturilor cetăţeanului la informaţia de interes public. Prin aceste tărăgănări, cereri a tot felul de acte, confirmări, promisiuni se atentează la libertatea presei. Se lucrează intenţionat pentru a împiedica jurnaliştii să-şi facă meseria. Acest Centru de Protecţie a Datelor cu Caracter Personal nu este nici pe departe o instituţie care protejează drepturile cetăţenilor, ci este o unealtă în mâinile autorităţilor, cu care sunt protejate interesele private ale demnitarilor corupţi şi ale partidelor de la guvernare, care au interes direct să tăinuiască cât mai multă informaţie care nu trebuie să ajungă la cetăţeni”, susţine Cornelia Cozonac. 

Avocata Tatiana Puiu susţine că deşi Legea privind protecţia datelor cu caracter personal conţine mai multe restricţii, jurnaliştii ar avea prioritate în cazul informaţiilor de interes public. 

„Mai multe prevederi care impun restricţii nu se aplică în situaţia în care prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, dacă aceasta se referă la date care au fost făcute publice în mod voluntar şi manifest de către subiectul datelor cu caracter personal sau la date care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat, în condiţiile Legii cu privire la libertatea de exprimare. Listele de subscripţie au fost întocmite în baza unor semnături care au fost adunate voluntar”, a comentat Tatiana Puiu.