Şeful statului, Nicolae Timofti, a reluat marţi consultările cu grupurile parlamentare în vederea desemnării unui nou candidat la funcţia de premier, iar PD + 14 transfugi comunişti, PL, PLDM şi „grupul Leancă” negociază crearea unei majorităţi parlamentare.

PD+14 ex-comunişti = votul consolidat a 35 de deputaţi pro-Plahotniuc

Marţi, liderul PD, Marian Lupu, a venit la consultări cu preşedintele Nicolae Timofti împreună cu reprezentantul celor 14 transfugi comunişti şi a anunţat că PD şi cei 14 ex-comunişti vin la negocieri „nu ca democraţi şi nu ca foşti comunişti, ci în formula de 35 de deputaţi”. Astfel, Marian Lupu susţine că fracţiunea sa „are un vot consolidat de 35 de deputaţi”. Pentru învestirea Guvernului e nevoie, însă, de 51 de voturi. Miza democraţilor este PL (13 deputaţi) şi „grupul Leancă” (3 deputaţi) = 51 de voturi.

Anterior, liderul liberalilor Mihai Ghimpu a declarat că PL nu va face niciodată parte din aceeaşi majoritate parlamentară cu comuniştii sau cu ex-comuniştii, pentru că, spunea el, „foşti comunişti nu există – asta e pe viaţă”. Prin urmare, în opinia unor analişti politici, PD i-a cooptat „în formula 35 de deputaţi” şi pe transfugii comunişti pentru a ajuta astfel PL-ul să-şi justifice posibila intrare în majoritatea parlamentară „social-democrată” subordonată Partidului Democrat.

Argumentul „pro-europeanului” Ghimpu

Marţi, după întrevederea avută cu şeful statului, liderul PL Mihai Ghimpu a declarat că „PL va face tot posibilul pentru a evita alegerile anticipate” şi argumentează prin faptul că anticipatele ar aduce la putere partidele pro-ruse: „Pentru noi e mai importantă Europa decât PLDM-ul”, a spus Ghimpu.

Reacţia liberalului a venit după ce PLDM, care părea exclus din schemă, a surprins cu anunţul privind disponibilitatea sa de a participa la negocierile pentru crearea unei majorităţi parlamentare, cu condiţia ca PLDM-ului să i se ofere dreptul de a propune candidatul la funcţia de premier. Mai mult, preşedintele interimar al PLDM Valeriu Streleţ s-a arătat convins că până pe 14 ianuarie majoritatea nou formată şi formalizată (aşa cum a stabilit Curtea Constituţională prin hotărârea sa din 29 decembrie 2015) va putea prezenta un nou candidat preşedintelui Timofti.

Faptul că PLDM a condiţionat participarea sa la negocieri l-a enervat pe liderul PL: „Nimeni nu trebuie să pună condiţii. Trebuie să vină liber la masă, să ne aşezăm şi să discutăm. Fiecare din noi are dreptul să vină cu propuneri, dar nu să pună condiţii. Dacă din start sunt condiţii, înseamnă că nu se vrea o majoritate. Noi am mers pe calea aceasta şi n-o să-i meargă lui Streleţ iar să ne poarte cu vorba o lună şi jumătate, fiindcă nu avem timp. Vrea - bine, nu vrea - la revedere şi bună ziua!”, a reacţionat Ghimpu, care anterior a declarat că PL nu va face parte dintr-o majoritate fără PLDM.

Încă o încercare a „sforarului” Plahotniuc de a-şi pune în aplicare planul

Deputaţii PD, cei 14 ex-comunişti şi deputatul neafiliat Petru Ştirbate au semnat deja documentul prin care urmează să fie formalizată o majoritate parlamentară şi care urmează să ajungă la Preşedinţie. Liderul PD Marian Lupu a menţionat după consultările avute cu şeful statului, că luni, 11 ianuarie sau cel târziu marţi, 12 ianuarie, va anunţa dacă există sau nu o „majoritate parlamentară absolută” capabilă să propună şi să susţină un candidat la funcţia de prim-ministru.

Referindu-se la poziţia liberal-democraţilor care insistă să propună ei candidatul la funcţia de premier, Lupu a spus că „negocierile sunt reluate, dar nu de la zero”: „Vom discuta astăzi despre punctele divergente, inclusiv cui îi revine prerogativa de a propune candidatul la funcţia de premier. Până nu este conturată noua majoritate parlamentară e devreme să vorbim despre candidaţi”, a comentat liderul PD.
Leancă vrea „candidatură de compromis”

Iar liderul Partidului Popular European din Moldova, Iurie Leancă, a declarat, după consultările cu şeful statului că „e nevoie de un guvern politic cu un mandat foarte clar”: „E nevoie nu doar de consultări, dar şi de o nouă tentativă de creare a unei majorităţi funcţionale. Astăzi vom putea relua nu doar discuţiile, dar sper că vom începe negocierile, ca să ajungem la o finalitate - o majoritate care să facă reforme şi să redobândească încrederea cetăţenilor şi partenerilor externi”, a menţionat Iurie Leancă. În opinia sa, „trebuie găsită o candidatură de compromis la funcţia de prim-ministru”.

Sturza, dezlănţuitul

După ce a fost boicotat luni de Parlament, fostul candidat desemnat la funcţia de premier, Ion Sturza, a lansat mai multe declaraţii dure la adresa politicienilor moldoveni. El a declarat că preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a fost şi continuă să fie şantajat şi ţinut sub presiune de PD. Sturza a menţionat că s-a văzut nevoit să „construiască un zid” în jurul preşedintelui pentru a-l proteja: „Am fost şocat de ceea ce am auzit de la domnul Timofti. Că au fost vizite inopinate la Preşedinţie, că au fost presiuni din anumite cercuri din Moldova. Este tot buchetul mafiei care foloseşte şantajul. A fost şantajat! Mai mult, lucrurile continuă şi zilele acestea, prin anumite decizii. Aceleaşi metode au fost folosite şi în campaniile electorale. Toţi cei care vor accepta o afacere cu Plahotniuc vor fi contaminaţi de acest flagel, devenind complici”, a afirmat Sturza. „A fost o situaţie absolut excepţională când trebuia intervenit. Eu trebuia să fiu alături de preşedinte, să construiesc „un zid” în jurul lui.

Nu cred că a fost o întâmplare declaraţia ambasadorilor, care au manifestat un suport fără precedent. La acel moment se insista pe situaţii care puteau genera proteste, în urma nominalizării lui Plahotniuc (la funcţia de premier) lucrurile ar fi putut degenera”, a comentat Sturza. El a adăugat că PL şi PLDM au fost „asasinaţi” de oligarh (de Vlad Plahotniuc – n.n.) şi că ar fi stupid ca însăşi Plahotniuc să insiste la nominalizarea sa pentru funcţia de prim-ministru: „Ar fi culmea ipocriziei şi stupidităţii ca Plahotniuc să continue să insiste pe figura lui. Pentru el este o scăpare, o revenire în forţă. Oamenii au început să se îndoiască de capacităţile lui. Chiar în propriul partid sunt neînţelegeri”, a declarat Ion Sturza.

Moldovenii, ostaticii şi robii „păpuşarului”

Potrivit lui, moldovenii au devenit ostaticii oligarhului Vlad Plahotniuc, care a transformat cetăţenii în robi: „Orice are un nume, orice problemă, iar numele acestei probleme este Vlad Plahotniuc. Totul se învârte în jurul acestui personaj, chiar şi aceste negocieri. Până la urmă, trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Ne-am transformat în robii lui Plahotniuc. Ceea ce se întâmplă în ultimele zile devine umilitor. Mă refer şi la ce s-a întâmplat în Parlament. (…) Din păcate, am ajuns ostaticii acestui sistem, am devenit nişte robi - atunci când plătim dublu când vorbim la telefon. Mă simt umilit, şocat când sunt pedepsiţi toţi oamenii. Eu vroiam să întreb astăzi în Parlament cum s-a întâmplat că din fiecare minut internaţional vorbit de moldoveni cu cei dragi, cineva fură?”, a subliniat Sturza.

Ion Sturza: „Când l-a sunat Băsescu, Ghimpu şi-a aruncat telefonul în iaz”

El s-a referit şi la bâlbâiala de luni a liderului PL care ba spunea ca va vota guvernul Sturza, ba se răzgândea. Sturza a spus că a fost martorul unei situaţii când Mihai Ghimpu şi-a aruncat telefonul în iaz când a văzut că-l sună ex-preşedintele României Traian Băsescu: „Domnul Ghimpu trebuie să se decidă cu cine este. Eu cred că ştiu ce l-a determinat să se comporte astfel - declaraţiile domnului Băsescu de ieri! Este cunoscută „dragostea” dintre cei doi. Este cunoscut că Ghimpu se simte părăsit de conducerea României. El crede că a fost trădat. Eu am fost martorul unei situaţii când Băsescu a vrut să-l sune pe Ghimpu, iar acesta şi-a aruncat telefonul în iaz”, a declarat Ion Sturza. El este convins că la primăvară vor avea loc alegeri parlamentare anticipate şi a anunţat că numele lui „se va regăsi numaidecât pe lista unei formaţiuni politice”. El a admis posibilitatea că va adera la proiectul politic al Maiei Sandu. Anterior, Maia Sandu a declarat că „politicienii trebuie să-l susţină şi chiar să-i mulţumească lui Sturza că a acceptat să ne scoată din criză” prin acordul său de a candida la funcţia de prim-ministru.

Băsescu, cel mai dur anti-Plahotniuc

După ce cu o zi înainte de şedinţa specială a Parlamentului de la Chişinău a încurajat deputaţii moldoveni să voteze guvernul propus de Ion Sturza, marţi, după eşuarea şedinţei respective (din lipsă de cvorum), ex-preşedintele României, Traian Băsescu, a reacţionat din nou. Într-o postare pe Facebook, Băsescu a scris că guvernul Sturza ar fi fost „o soluţie acceptabilă pentru ţară şi pentru Bruxelles” şi susţine că, acum, preşedintele Nicolae Timofti se află într-o situaţie „extrem de dificilă”. Băsescu îi dă mai multe sfaturi preşedintelui moldovean: „Guvernul Sturza ar fi fost indiscutabil o soluţie acceptabilă pentru ţară, pentru cetăţenii Republicii Moldova şi pentru Bruxelles. N-a fost să fie, pentru că liderii partidelor autointitulaţi a fi pro-europeni şi-au dat din nou în petec, probând că nu au nimic în comun nici cu pro-europenismul, nici cu interesele ţării lor. Îi mână doar interesele şi ambiţiile personale sau cel mult interesele de partid, dar de prea puţine ori interesul naţional. Pentru a-l aduce la putere pe sforarul care tinde să confişte statul, Plahotniuc, ei au sacrificat fără ezitare aspiraţiile democratice ale propriului lor electorat şi, ce-i mai grav, au sacrificat aspiraţiile generaţiei tinere”, a comentat Traian Băsescu. În opinia sa, după încercarea eşuată în Parlament de a forma un guvern acceptabil, preşedintele Timofti „este într-o situaţie extrem de dificilă: ori cedează în favoarea intereselor mărunte ale liderilor „pro-europeni” şi-l desemnează pe Plahotniuc să formeze guvernul, ori joacă pe cartea europeană şi desemnează un premier, din aceeaşi majoritate parlamentară, dar „curat” şi acceptat ca partener european. Sper că va reuşi prin negociere să treacă peste constrângerile generate de deciziile Curţii Constituţionale”, mai scrie fostul preşedinte al României.

ONG-urile cer revenirea la votarea guvernului Sturza

Tot marţi, 5 ianuarie, mai multe ONG-uri au cerut, printr-un apel public, Parlamentului convocarea unei şedinţe deliberative pentru acordarea votului de învestitură guvernului Sturza. Organizaţiile semnatare solicită Parlamentului „să se convoace în şedinţă specială pentru a se expune prin vot asupra Programului de activitate şi a listei guvernului Sturza” şi preşedintelui Republicii Moldova „să demareze consultările pentru desemnarea unui alt candidat la funcţia de prim-ministru doar după primirea hotărârii Parlamentului de neacordare a votului de încredere Programului de activitate şi a listei guvernului Sturza”. Organizaţiile semnatare consideră că declaraţia de ieri a preşedintelui Parlamentului despre eşuarea tentativei de învestire a guvernului, ca urmare a lipsei cvorumului, este una nefondată: „Lipsa deputaţilor de la şedinţa Parlamentului nu reprezintă o respingere a programului de activitate al Guvernului şi un vot de neîncredere Guvernului. Conform art. 98 alin. (3) din Constituţie, „programul de activitate şi lista Guvernului se dezbat în şedinţa Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. „Din art. 98 alin. (3) din Constituţie rezultă clar că votul poate fi exprimat doar după dezbaterea programului de activitate şi a listei Guvernului în şedinţa Parlamentului. Dezbaterea programului de activitate şi a listei Guvernului nu poate avea loc decât în şedinţă deliberativă. Mai mult, Parlamentul poate să se expună cu privire la învestirea Guvernului doar prin hotărâre, care, în caz de neexprimarea încrederii, urmează a fi transmisă preşedintelui pentru demararea procesului de desemnare a unui nou prim-ministru.

Potrivit hotărârii Curţii Constituţionale din 18 decembrie 2000, lipsa cvorumului în Parlament atrage nevalabilitatea şedinţei Parlamentului şi, în consecinţă, imposibilitatea adoptării unei astfel de hotărâri. Mai mult, art. 85 alin. (2) şi art. 95 alin. (2) din Constituţie menţionează în mod expres „votul” de încredere al Parlamentului pentru învestirea Guvernului. Votarea poate fi exprimată doar în prezenţa cvorumului. În mod similar, în cazul lipsei cvorumului, proiectele de legi nu se consideră respinse, ci votarea lor se amână pentru o altă dată. Considerăm că Parlamentul urmează să se convoace din nou şi să se pronunţe prin vot dacă acordă sau nu încredere programului de activitate şi listei Guvernului”, se arată în apelul organizaţiilor non-guvernamentale.

Autorităţile nu au reacţionat deocamdată la acest apel, dar au demarat negocierile şi consultările în vederea identificării şi nominalizării unui nou candidat la funcţia de premier.

Reacţia ambasadorului SUA

A reacţionat şi ambasadorul SUA la Chişinău, James Pettit. El s-a arătat dezamăgit de faptul că Parlamentul nu a asigurat cvorum pentru învestirea guvernului Sturza: „Sala de şedinţe a Parlamentului pe jumătate goală sugerează că mulţi dintre aleşii poporului moldovenesc nu împărtăşesc sentimentul nostru de urgenţă cu privire la necesitatea formării unui guvern nou, ce ar putea institui reformele atât de necesare”, a postat diplomatul american pe Facebook.

Sursa: dw.com