În noaptea de 20 ianuarie, protestatarii de la Chişinău au luat cu asalt clădirea Parlamentului, pe fondul furiei pe scară largă asupra modului în care preşedintele Nicolae Timofti a desemnat, iar parlamentarii au aprobat, în mare grabă, noul Guvern. O mare parte din mass-media occidentală a descris aceste evenimente drept proteste sprijinite de Rusia împotriva unui guvern proeuropean - un fel de imagine în oglindă a euromaidanului din Ucraina de acum doi ani.
În timp ce Rusia are, cu siguranţă, interesul să menţină Moldova în zona instabilităţii şi în afara orbitei europene, nu Moscova orchestrează aceste proteste.
Societatea civilă din Moldova este uluit de modul în care sunt relatate evenimentele în Occident. „A fost extrem de surprinzător să văd că presa europeană a scris că protestele sunt o urmare a numirii unui guvern pro-UE”, a spus Dumitru Alaiba, proeminent blogger şi activist. „Apoi au urmat declaraţii similare din partea funcţionarilor şi instituţiile europene. M-am simţit insultat. Mulţi dintre noi ne-am simţit aşa”, a adăugat Dumitru Alaiba.
Protestele din Republica Moldova au o singură asemănare cu euromaidanul: Starea dominantă de spirit în societate este frustrarea legată de corupţia omniprezentă. În februarie 2015 a ieşit la iveală faptul că aproximativ 1 miliard $, reprezentând o optime din PIB-ul RM, a dispărut din sistemul bancar. Ca urmare, leul moldovenesc a pierdut o treime din valoarea sa, preţurile de consum au urcat, iar salariile populaţiei deja sărăcite a scăzut şi mai mult, alimentând emigrarea în masă.
Mulţi moldoveni cred că elitele politice ale ţării au fost beneficiarii jafului. Este uşor de înţeles de ce oamenii au luat cu asalt Parlamentul, pentru a încerca să împiedice aceeaşi clică de la formarea un alt nou guvern.
Pentru claritate, o parte dintre protestatari reprezintă grupuri cu orientare mai prorusă, precum Partidul Socialiştilor şi Partidul Nostru, dar cel mai mare grup îl reprezintă Platforma Demnitate şi Adevăr, care îmbrăţişează o agendă prodemocratică şi proeuropeană.
În momentul de faţă, cel mai mare pericol pentru democraţia Republicii Moldova nu este imixtiunea rusă, ci fenomenul corupţiei adânc înrădăcinate, care ar putea duce la deziluzia valorilor occidentale democratice. Iar numind acest Guvern unul „proeuropean” nu este de folos, în situaţia în care partidele de guvernământ se acoperă cu lozinci proeuropene pentru sprijin din Occident, în timp ce economia Moldovei se destramă, iar criza politică se adânceşte.
Într-o vizită recentă la Washington, fostul ministru al Educaţiei, Maia Sandu, un reformator binecunoscut, care este acum unul dintre cei mai importanţi lider ai opoziţiei, a avertizat Occidentul că poate tranzacţiona democraţia pe termen lung pentru stabilitatea pe termen scurt în Republica Moldova.
Ea susţine că partidele de la guvernare servesc intereselor oligarhului cu influenţă Vladimir Plahotniuc, care, mai spune ea, vrea să le folosească pentru a captura şi conduce statul. În opinia ei, protestatarii din Republica Moldova sunt îngrijoraţi că ţara ar putea pierde beneficiile democratice obţinute până în prezent. Ca şi protestatarii, ea insistă asupra alegerilor anticipate pentru a da o şansă grupurilor de opoziţie prodemocratice.
În cazul în care Occidentul este cu adevărat interesat într-un viitor democratic pentru ţări precum Republica Moldova, Ucraina, Georgia, trebuie să sprijine cetăţenii care cer socoteală politicienilor, în loc să înghită orbeşte lozinci pro-occidentale. În caz contrar, există riscul ca partidele care guvernează acum să compromită integrarea europeană ireversibil, iar populaţia deziluzionată se va întoarce la autoritarism.
Jurnal.md
