El a spus că au avut loc „dezbateri în majoritatea parlamentară” şi s-a decis să se aprobe în Legislativ organizarea unui referendum pentru alegerea şefului statului în mod direct, de către popor. „Oferta” lui Candu vine la o lună după ce Platforma „Demnitate şi Adevăr”, care organizează protestele antiguvernamentale, a demarat procedura de colectare a semnăturilor pentru organizarea unui astfel de referendum.

O capcană care seamănă cu „o mână de ajutor”

„Pentru a evita efortul de colectare a semnăturilor, care presupune inclusiv un efort de timp, facem oferta de a aproba în parlament decizia de organizare a referendumului pentru desfăşurarea unui referendum constituţional privind alegerea preşedintelui în mod direct”, a declarat Andrian Candu.

Liderii protestatari consideră, totuşi, că autorităţile le-au ignorat revendicările şi au convocat vineri un „forum civic”, pentru a se consulta cu societatea civilă în privinţa măsurilor ulterioare. La „forumul civic” a fost invitat şi Andrian Candu, care a ignorat însă invitaţia. Deşi a salutat „oferta” lansată de Andrian Candu, liderul socialiştilor, Igor Dodon, a spus că acţiunile guvernării sunt „cosmetice” şi a insistat asupra alegerilor parlamentare anticipate. „Doar prin alegeri anticipate putem reuşi. Noi nu recunoaştem guvernul. Presiunile şi protestele trebuie să continue în mod obligatoriu. Pledez pentru proteste paşnice. Guvernul oligarhic nu reprezintă poporul”, a menţionat Igor Dodon.

În privinţa revendicării privind declanşarea alegerilor anticipate, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a precizat că Legea Supremă „prevede trei motive pentru dizolvarea Parlamentului: nealegerea preşedintelui, imposibilitatea formării guvernului şi blocajul Parlamentului”. El a precizat că, la ora actuală, nici una din aceste condiţii nu este întrunită. „Primul moment va fi în martie-aprilie, dacă nu va fi ales preşedintele. Legal, alegerile anticipate nu pot fi declanşate acum. Teza prin demiterea guvernului şi provocarea imediată a anticipatelor este falsă. Abia peste trei luni (dacă ar fi demis actualul guvern – n.n.) am fi în situaţia să discutăm despre anticipate. Nu putem schimba regulile jocului democratic doar invocând strada”, a menţionat şeful legislativului.

La rândul său, liderul Platformei „Demnitate şi Adevăr”, Andrei Năstase, a anunţat că Republica Moldova se află într-o „situaţie de pre-dictatură”: ”Este nevoie de consolidarea întregii societăţi, indiferent de simpatiile politice, indiferent de opţiunile geopolitice, etc. Trebuie să ne consolidăm şi să luăm decizii importante pentru ţară, pentru că în joc nu sunt doar numele noastre, destinele noastre, ci destinul ţării”, a precizat el.

Oazu Nantoi: „Oferta” lui Candu – retorică politică

Vicepreşedintele Partidului Popular European din Moldova, Oazu Nantoi, a menţionat în cadrul „forumului civic” că decizia majorităţii parlamentare de a examina chestiunea privind organizarea referendumului nu este actuală: „Alegerile prezidenţiale din martie în orice caz vor avea loc în Parlament (noul şef al statului urmând a fi ales cu minimum 61 de voturi – n.n.). De aceea, iniţiativa nu va fi realizată în viitorul apropiat şi majoritatea parlamentară înţelege asta foarte bine. Mandatul prezidenţial va fi valabil patru ani şi e greu de spus când anume această chestiune va fi înaintată spre examinare în Parlament. Spusele lui Candu că aceasta se va produce în viitorul apropiat nu sunt altceva decât retorică politică”, a menţionat Nantoi.

Demagogie şi jocuri politice incredibile

În ceea ce priveşte celelalte revendicări ale protestatarilor - privind înlocuirea actualei componenţe a Comisiei Electorale Centrale, Andrian Candu a precizat că mandatele actualilor membri ai CEC expiră în februarie: „Oferim opoziţiei dreptul de a avea reprezentanţi în cadrul acestei instituţii”, a menţionat Candu. De asemenea, el a promis că Centrul Naţional Anticorupţie va fi reformat şi, „prin concurs public, să fie desemnată conducerea acestei instituţii”. La fel şi în cazul reformării Procuraturii: „Suntem în proces de aprobare a unei reforme, care presupune inclusiv o altă modalitate de numire a procurorului general”, a subliniat şeful legislativului. Iar în privinţa revendicării ce vizează înlocuirea guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, Candu a spus că, până la mijlocul lunii februarie, BNM va avea un alt guvernator. Mai mult, în cadrul unei emisiuni la TVR-Moldova, Candu a anunţat că în curând va părăsi funcţia de preşedinte al Parlamentului şi că „se va decide în cadrul majorităţii parlamentare cui va reveni această funcţie”, deoarece „PD nu are dreptul să-şi asume mai multe funcţii decât îi revin”. (…) „Nu există nici o ambiţie personală sau de partid de a păstra ambele funcţii (cea de premier şi cea de preşedinte al Parlamentului – n.n.) şi se vor face retragerile necesare”, a asigurat Candu.

Usatîi rămâne „pe baricade”

Un alt lider al protestatarilor, Renato Usatîi, a chemat cetăţenii la „mobilizare totală” la un miting de amploare la Chişinău. „Toată lumea cunoaşte că această majoritate parlamentară a fost cumpărată, că este ilegală. Chem cetăţenii să fie gata să vină la Chişinău! Unica soluţie legală de a ajunge la alegeri parlamentare anticipate este moţiunea de cenzură acordată Guvernului Filip. Sunt voturile PSRM şi PLDM. Poate se mai găsesc... Şi când va fi înaintată moţiunea de cenzură trebuie să fim toţi la Parlament. Dacă vedem că se amână şedinţa Parlamentului, ne ducem la Guvern. Noi vom lupta până la urmă”, a menţionat Usatîi.
Constructivism

Iar iniţiatoarea proiectului politic „Partidul Acţiune şi Solidaritate”, Maia Sandu, a propus liderilor protestatari să includă în lista revendicărilor către actuala guvernare şase condiţii care ar trebui îndeplinite în următoarele 30 de zile: modificarea cadrului legislativ ce vizează sistemul bancar; selectarea guvernatorului Băncii Naţionale în cadrul unui concurs jurizat de către reprezentanţi internaţionali, membri ai comisiei să fie guvernatori ai băncilor din Uniunea Europeană. Alte cerinţe se referă la aprobarea pachetului de legi privind integritatea, demiterea procurorului general, demiterea conducerii Centrului Naţional Anticorupţie şi a Comisiei Naţionale de Integritate. De asemenea, Maia Sandu a propus amendarea legislaţiei electorale în partea ce se referă la înregistrarea partidelor şi finanţarea echitabilă a acestora de către stat. Iar în ceea ce priveşte libertatea presei, Maia Sandu a subliniat necesitatea reducerii până la două a numărului de licenţe pe care o persoană juridică le poate deţine. În plus, ea a propus ca dialogul între societatea civilă şi guvernare să fie monitorizat de către un reprezentant al Consiliului Europei.