Republica Moldova se clasează pe locul 103 în clasamentul statelor lumii privind corupţia, cu un scor de 33 de puncte - cu două puncte mai puţin decât în 2014 (0 puncte înseamnă că ţara este percepută ca fiind extrem de coruptă). În index au fost incluse 168 de ţări.

Cea mai coruptă instituţie – Procuratura Anticorupţie

Potrivit Barometrului Reformei în Justiţie (BRJ), realizat pentru prima dată în Republica Moldova de Centrul de Resurse Juridice din Moldova în rândul judecătorilor, procurorilor şi avocaţilor, cea mai coruptă subdiviziune din cadrul Procuraturii Republicii Moldova este Procuratura Anticorupţie, adică exact instituţia care trebuie să lupte cu acest flagel.

Acelaşi raport mai evidenţiază că reformele iniţiate de Centrul de Reforme în Sistemul Judecătoresc, creat la iniţiativa preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, nu sunt susţinute de cea mai mare parte a judecătorilor din ţară. În pofida acestui fapt, Mihai Poalelungi este singurul candidat înscris în competiţia organizată de Consiliul Superior al Magistraturii pentru funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie (pentru un nou mandat). Presa de la Chişinău a scris în repetate rânduri despre rolul pe care l-ar avea Mihai Poalelungi în construcţia „piramidei oligarhice” în Republica Moldova.


Acelaşi studiu BRJ, realizat cu suportul USAID, mai arată că 85% dintre procurorii moldoveni susţin necesitatea reformării Procuraturii. Cu toate acestea, Parlamentul de la Chişinău tergiversează de mai mulţi ani adoptarea unei noi legi cu privire la procuratură, expertizată de Comisia de la Veneţia, menirea căreia este scoaterea acestei instituţii de sub influenţă politică.

Funcţia de procuror general - „cheiţa fermecată” de la puşcărie

Ex-procurorul municipiului Chişinău, Ivan Diacov (fratele lui Dumitru Diacov, preşedinte de onoare al Partidului Democrat al cărui prim-vicepreşedinte este controversatul „oligarh principal al ţării”, Vlad Plahotniuc) susţine că actualul procuror general trebuie demis, deoarece ar fi tolerat furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar şi ar face parte din mecanismul castei oligarhice care a acaparat instituţiile statului: „Poporul luptă pentru înlăturarea corupţilor de la putere. În viziunea mea de procuror, cea mai uşoară şi mai scurtă cale este numirea urgentă a unui procuror general din rândul societăţii civile”. În acest caz, în opinia lui Ivan Diacov, „până în seară, cei vinovaţi vor rupe porţile Aeroportului (în încercarea de a fugi de răspundere – n.n.), cum a făcut-o Pşonka (Viktor Pşonka, ex-procurorul Ucrainei – n.n.) în Ucraina. Vor fugi din ţară, iar mâine, Parlamentul şi Guvernul nu se vor mai întruni, pentru că nu va mai fi cvorum – toţi „hoţii de stat” vor fugi din ţară. Funcţia de procuror general este cheiţa fermecată de la puşcărie şi ea trebuie să fie în mâini de nădejde”, susţine Ivan Diacov.

„Marea curăţenie” sau acapararea instituţiilor rămase?

Miercuri seară, noul premier Pavel Filip, un apropiat al oligarhului Vlad Plahotniuc, a dispus suspendarea din funcţie a şefului Inspectoratului Fiscal, a şefului Serviciului Vamal şi a şefului Poliţiei Economice, despre care se spune că ar fi deservit, din funcţiile ocupate, Partidul Liberal-Democrat, care s-a retras în opoziţie. Despre demisia procurorului general şi a şefului Centrului Naţional Anticorupţie, pe care presa i-a atribuit castei oligarhice, Filip nu a spus nimic, deşi anume lor le revenea sarcina să prevină furtul din sistemul bancar, iar post-factum să recupereze banii. Ancheta, însă, bate pasul pe loc, iar CNA şi Procuratura Anticorupţie îşi pasează responsabilitatea de mai bine de un an.

Tot miercuri, noul ministru al Justiţiei, Vladimir Cebotari, a difuzat o listă cu 37 de judecători şi procurori care au examinat, la nivel naţional, dosare pierdute ulterior de Moldova la CEDO. Ministrul a anunţat că în privinţa acestora vor fi iniţiate acţiuni civile în regres, pentru recuperarea banilor plătiţi de Guvern. „A sunat ceasul când fiecare persoană care greşeşte trebuie să răspundă pentru greşelile sale”, a declarat Vladimir Cebotari. Este pentru prima dată când se recurge la această procedură în Republica Moldova. Ministrul a precizat că în scopul reparării prejudiciilor „vor fi urmărite inclusiv bunurile personale ale persoanelor vizate”. În lista întocmită de Ministerul Justiţiei apare şi numele unei judecătoare de la Curtea de Apel care a decedat, dar şi cel al mamei ministrului actual al Sănătăţii.

Se pare că se caută „ţapi ispăşitori”

Directoarea de programe în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Nadejda Hriptievschi, s-a arătat surprinsă de decizia Ministerului Justiţiei de a recurge anume acum la procedura de regres împotriva celor care, prin deciziile lor, au prejudiciat statul. Şi asta pentru că legislaţia moldovenească a fost modificată cu mai mulţi ani în urmă, astfel încât să permită acţiunile în regres, dar aceste prevederi nu au fost încă aplicate: „Adică până acum nu s-a lucrat? Acum adie mai mult a acţiuni de căutare a ţapilor ispăşitori. De astfel de consecinţe mă tem. Justiţia bună este un pic mai lentă. Vom monitoriza atent această iniţiativă. (...) Mă tem să nu fie mai mult o acţiune populistă. Acţiunile de regres sunt foarte complicate. Procesele în care trebuie să demonstrezi cine anume a fost vinovat de violarea unui drept pot dura mult”, a menţionat jurista. Pe de altă parte, în opinia altor experţi, gestul Ministerului Justiţiei ar putea întoarce întreaga comunitate de judecători împotriva grupării oligarhice care controlează în prezent puterea în Republica Moldova.

Transparency International atenţionează!

Potrivit raportului „Indicele Percepţiei Corupţiei în 2015”, corupţia în Republica Moldova creşte în principal din cauza întârzierii reformelor în domeniul justiţiei şi în cel financiar-bancar: „Tergiversarea adoptării pachetului de legi privind sistemul de integritate, faptul că nu au fost întreprinse acţiuni prompte faţă de persoanele responsabile de supravegherea securităţii sectorului bancar, corupţia politică exprimată prin cooptarea deputaţilor din Parlament pe căi obscure neparlamentare, promovarea nemeritocratică a judecătorilor şi justiţia selectivă, şantajarea preşedintelui ţării pentru a numi în funcţia de prim-ministru o persoană compromisă – toate au discreditat bunele intenţii din domeniul anticorupţie”, se menţionează în documentul Transparency International - Moldova.

Instituţia atenţionează autorităţile asupra faptului că extinderea continuă a fenomenului corupţiei, capturarea instituţiilor statului şi ignorarea revendicărilor protestatarilor „ar putea periclita parcursul european al Moldovei, ar putea submina dezvoltarea democratică a ţării şi genera acte de violenţă în masă”.