Săptămâna trecută, Parlamentul britanic a discutat despre problema interzicerii accesului lui Donald Trump în ţară. Sute de aleşi, cu mandat direct de la popor au discutat cu toată seriozitatea acest subiect.
Fără hohote de râs, zâmbete pe sub mustăţi, cuvinte goale şi replici idioate. Au pomenit despre multiculturalism şi toleranţă; au amintit despre articolul 10 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului care se referă la libertatea de exprimare; au reiterat care înseamnă comportament inacceptabil.
De ce să discuţi asta? Este oare prioritar? Pentru că 575,000 de oameni au semnat o petiţie online cerând interzicerea accesului lui Trump. În Anglia, dacă ai o petiţie online cu 10,000 de semnături, ei îţi vor răspunde; dacă ai peste 100,000, atunci chestiunea e discutată în Parlament.
De ce? Pentru că în unele ţări, poporul este păpuşarul.
***
O petiţie care cere rezolvarea unei probleme nu înseamnă că va rezolva problema într-un viitor apropiat. Cel mai adesea, o petiţie are un astfel de rol:
- Semnalizează şi formulează o problemă;
- Atrage atenţia mass-mediei asupra acestei probleme;
- Arată instituţiilor responsabile un număr aproximativ de persoane care sunt deranjate de o anumită problemă.
5000 de semnături online pentru Chişinău înseamnă potenţiali 5000+ de votanţi, ceea ce este mult.
Dacă petiţia nu este adresată unei instituţii publice sau partid, dar luptă împotriva unei corporaţii, instituţia publică/partidul care îşi asumă facilitarea negocierilor câştigă acele voturi sau îşi îmbunătăţesc imaginea. - Formează o bază de date: contactele oamenilor care vor primi mereu update-uri despre mersul campaniei. Nu, dacă îi chemi la protest deodată după ce au semnat, ei nu vor veni.
- Din această comunicare şi bază de date, se găsesc susţinători, voluntari sau chiar oameni în funcţie înalte care vor şi ei să ajute.
- Este o dovadă într-un argument, dar nu şi argumentul în sine.
Şi atunci, comentatorii din birou o să spună că petiţiile pe hârtie sunt mai eficiente decât cele online.
- Într-adevăr, nici la nivel naţional, nici local petiţiile online nu sunt luate în seamă. Sper să se schimbe asta foarte curând (poate o petiţie online pentru asta?).
- Însă o petiţie online este mai ieftină şi mai simplu de organizat. Aceasta oferă posibilitatea unor voci mai puţin cunoscute să se manifeste.
- În Moldova, cel mai eficient este să le combini pe cele online cu cele pe hârtie.
La nivel de localităţi de este mult mai simplu să rezolvi probleme prin petiţii, în Chişinău şi la nivel naţional nici 1 milion deocamdată nu ajută, dar pas cu pas, depăşim şi asta.
Dovada. Când ele au succes?
Noi suntem mai serioşi, dar de multe ori petiţiile din lume sunt o invitaţie pentru ca Justin Bieber să cânte în orăşelul lor. Alteori sunt petiţii mai umane care vor să ajute un om. Cum a fost cazul lui Emily Holcomb acuzată de asalt asupra profesoarei ei. Emily avea autism. O studentă cu autism de la Georgetown University a adunat 1200 de semnături pe change.org şi acuzaţiile au fost retrase.
Una din cele mai cunoscute petiţii ale change.org s-a referit la ideea la Bank of America de a pune o taxă lunară de 5 dolari pentru debit card. 300,000 de oameni au semnat, iar banca a renunţat la această decizie.
Chiar şi administraţia americană răspunde la petiţii, atunci când studenţii s-au plâns de creditele mari acumulate după studii şi au propus să li se ierte datoriile, Casa Albă le-a oferit un compromis. A propus ca aceste împrumuturi să fie întoarse în conformitate cu veniturile studentului decât după un plan de 10 ani cum era anterior.
La noi, după două petiţii cu mii de semnături, Victoria Pruteanu din penitenciarul 13 a ajuns în arest la domiciliu. Da, ministrul şi-a făcut PR din acest caz, trebuie să fii foarte nepriceput în politică să nu faci ceva în acest caz, în timp ce miile de semnături şi furia societăţii se adună.
Da, este dificil să ai un rezultat imediat în urma unei petiţii, dar uneori pur şi simplu este necesar să arăţi, în mod democratic, că există oameni care cer organizat anumite lucruri, chiar dacă asta e uneori printr-o simplă pagină de Facebook sau petiţii despre stoparea construcţiilor dubioase în parcul central.
Online-ul nu ajută?
Recent, BBC şi Euronews au schimbat abordarea din ştirile lor, astfel o opoziţie pro-rusă, a ajuns o opoziţie şi pro-europeană şi pro-rusă, dar mai ales anti-oligarhie, după ce au primit zeci de mesaje despre faptul că they got it wrong. Scrieţi comentarii redacţiilor care manipulează din rea-intenţie sau ignoranţă, faceţi pagini dacă vreţi să acumulaţi ura sau iubirea societăţii la un loc şi scrieţi petiţii, însă repet ceea ce cu toţii ştim deja: astea sunt instrumente, dar nu scopul în sine.
Articol semnat de Vlada Ciobanu
Jurnal.md
