„Poziţia premierului Dacian Cioloş, care a confirmat decizia României de anul trecut, cred că este o hotărâre foarte bună. Nu trebuie să se ajungă la o situaţie în care Uniunea Europeană cere reforme Chişinăului, mai bine zis guvernului condus din umbră de domnul Plahotniuc, acest guvern refuză să facă reformele cerute de Uniunea Europeană, dar în schimb s-ar întoarce în partea cealaltă către România şi ar cere credite care ar submina politica Uniunii Europene”, susţine analistul politic Vladimir Socor, expert la Fundaţia Jamestown.

„Prin intermediul Guvernului şi a Preşedinţiei de la Bucureşti, întreaga Uniune Europeană a transmis un mesaj foarte clar şi dur actualei guvernări, că nu va mai crede în poveştile cu care a fost hrănită cinci ani la rând. Respectiv, există această condiţionare foarte strictă a ajutorului, cu reforme concrete, iar pe de altă parte, prin această abordare Guvernul român nu doreşte să rămână cumva deoparte de problemele cetăţenilor prin acest ajutor clar direcţionat”, a menţionat şi activistul civic Valeriu Paşa.

„Reacţia şi mesajul transmis de prim-ministrul Cioloş este unul care vine de la sine: oameni buni, e nevoie de o agendă de reforme, care să fie implementată şi nu doar declarată. Şi, cel mai important, au fost câteva mesaje care ţin de necesitatea de a avea un dialog activ, constructiv cu cei de la Fondul Monetar Internaţional. Or, deblocarea finanţări nu ţine doar de Bucureşti, e vorba şi de Banca Mondială, de bani europeni. A fost greşit să nu-ţi faci temele pe acasă şi să mergi la Bucureşti să reiei discuţiile pe componenta financiară”, afirmă, la rândul său, fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa.

Comentatorii s-au referit şi la declaraţia premierului român cu privire la intenţia de a furniza unele produse de primă necesitate cetăţenilor Republicii Moldova, în contact direct cu aceştia. 

„Domnul Cioloş a promis ajutoare sub forma unor produse de primă necesitate. Şi, în mod foarte normal, România solicită ca ajutoarele să fie livrate direct celor care au nevoie, nu prin intermediul autorităţilor. Prin urmare, nu există încredere în cinstea autorităţilor, există îngrijorări că autorităţile ar putea eventual să deturneze sau să fure din aceste bunuri de primă necesitate”, crede analistul Valeriu Socor.

„Putem ajunge la concluzia că România susţine Republica Moldova, dar nu mai este gata să susţină necondiţionat acest guvern. De fapt, mesajul exact este acesta: că nu au niciun fel de încredere în actuala majoritate creată instantaneu la Chişinău”, a menţionat Valeriu Paşa.

„Autorităţile de la Bucureşti înţeleg perfect gravitatea problemei şi situaţiei în care a ajuns Republica Moldova din cauza guvernării din ultimii ani. Bucureştiul, într-adevăr, vrea să fie sigur că tot ajutorul fie financiar, fie umanitar să ajungă la destinaţie, la beneficiar direct, evitând alte neînţelegeri, să le zic aşa mai diplomatic, şi alte situaţii, care ar necesita explicaţii ulterioare. Explicaţia este dintr-un domeniu conectat mai puţin la economie şi finanţare, dar presupun că dacă un guvern nu are suficientă încredere din partea societăţii, nu are încrederea partenerilor de dezvoltare, e evident să fie un astfel de comportament şi abordare din partea colegilor de la Bucureşti”, a punctat fostul ministru Negruţa.