Va fi învestit!

Iurie Leancă, Chiril Gaburici, Natalia Gherman, Valeriu Streleţ şi Gheorghe Brega – aceştia au fost prim-miniştrii R. Moldova în ultimele 12 luni. În sfârşit, după mai multe tensiuni între preşedintele ţării Nicolae Timofti şi reprezentanţii Partidului Democrat din Moldova (PDM), a fost decisă şi, practic, impusă candidatura lui Pavel Filip, vicepreşedinte al aceluiaşi partid şi ministru în exerciţiu al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor.
Chiar dacă deznodământul luptelor politice pare aproape, atmosfera din societatea moldovenească s-a tulburat şi mai mult. Atât cetăţenii, cât şi analiştii de la Chişinău s-au pomenit între ciocan şi nicovală. Pe de o parte ţara are nevoie urgent de un guvern stabil, care să o poată scoate din criză, iar pe de altă parte, Pavel Filip este reprezentantul unui partid care este condus de oligarhul Vlad Plahotniuc. Mai mulţi lideri de opinie au declarat deja că R. Moldova riscă să devină o ţară condusă de un singur om, iar protestele, care au început să se stingă câte puţin din cauza frigului de afară, au reînviat pe fundalul unei nemulţumiri în masă a cetăţenilor.

În pofida rezistenţei preşedintelui ţării Nicolae Timofti de a desemna un prim-ministru neafiliat politic şi a insistenţei unor actori politici de a promova ideea alegerilor anticipate, PDM a câştigat lupta, iar noul guvern, sub conducerea lui Pavel Filip, se pare că va fi votat chiar în aceste zile. Cu toate că nu se cunoaşte încă cine sunt membrii viitorului cabinet de miniştri, analistul şi directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, Igor Boţan, este convins că acesta va fi ales de Parlament.
 
„Eu cred că odată ce 55 de deputaţi fac parte dintr-o majoritate, probabilitatea ca acest guvern să fie învestit este una foarte mare. Însă, şansele ca acesta să reziste vor depinde dea cetăţeanul Plahotniuc. Pentru că el a reuşit „performanţa” să formeze această coaliţie, va avea nevoie de Guvern, chiar dacă situaţia în ţară va fi una foarte proastă. De aceea, după ce partenerii de dezvoltare au luat o decizie că stabilitatea în Republica Moldova este mai importantă decât calitatea guvernării şi a clasei politice, acest cabinet va rezista mult timp. Eu nu cred că R. Moldova se va dezvolta sub o astfel de guvernare, dar cu ajutorul partenerilor ţara poate rămâne pe linia de plutire. Este o stabilitate cu un picior în mormânt şi unul pe mal, dacă pot să mă exprim aşa. Protestele care au fost organizate până acum au fost paşnice şi ele trebuie să fie un instrument de sensibilizare a cetăţenilor, astfel încât acest activism civic să fie viabil, iar, în momentul oportun, cetăţenii să poată sancţiona această clasă politică coruptă. Altă soluţie eu nu văd pe moment”, a declarat Igor Boţan, în exclusivitate pentru DW.

Răul mai mic, mai bun decât răul cel mare

După ce Vlad Plahotniuc a declarat că revine în politică, PDM a făcut tot posibilul să preia controlul asupra politicului din Republica Moldova. Prin diferite mijloace, unele mai puţin ortodoxe, aceştia au format o nouă majoritate parlamentară din 55 de deputaţi. Presa de la Chişinău a scris în repetate rânduri că 14 deputaţi care au părăsit Partidul Comunist, ca şi cei din Partidul Liberal, dar şi o parte din liberal-democraţi, rămaşi fără liderul lor Vlad Filat, aflat în închisoare, ar fi fost plătiţi cu bani grei pentru a face parte din noua coaliţie.

Pe de altă parte, ultimele sondaje de opinie au arătat că cetăţenii Republicii Moldova au pierdut încrederea în partidele care au format după alegerile din noiembrie 2014 Alianţa de Integrare Europeană, din care făcea parte şi PDM. Astfel, rezultatele unor noi alegeri anticipate ar putea schimba radical situaţia în Parlament. Cel puţin aşa arată datele unui sondaj realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova, la începutul anului 2016, care observă că cele mai mari şanse le-ar avea Partidul Socialiştilor şi „Partidul Nostru”, condus de pro-rusul Renato Usatîi.
Sociologul şi directorul general al Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS-INC Chişinău, Doru Petruţi, susţine că, spre deosebire de alte guverne, acesta va avea cea mai dificilă sarcină din toată istoria de peste 24 de ani a Republicii Moldova.

„Este un Guvern care va avea nevoie de un suport extraordinar de stabil în Parlament. Are nevoie de lipsa presiunilor puse pe viitorul premier, pentru că, la cea mai mică sincopă, corelată şi cu presiunea străzii, lucrurile pot repede degenera. Ţinând cont de rezultatele sondajelor din 2015, care sunt de o severitate nemaiîntâlnită în R. Moldova, eu cred că e o mare oportunitate, dar şi un risc extraordinar pentru cine va prelua răspunderea pentru acest guvern, în momentul în care nu vor fi înregistrate rezultate. E un guvern care pleacă de la un nivel de încredere extrem de scăzut şi el va trebui repede dus la zona de 20-30 %, ceea ce este foarte dificil. Nu va avea 100 de zile la dispoziţie să demonstreze ce poate şi, în pofida greutăţilor, este un guvern forţat să aibă rezultate imediate. De asemenea, pentru a recredibiliza întreaga arie politică, vor trebui să ia două-trei măsuri care să aibă efecte pozitive la populaţie. Până la urmă, rezistenţa acestui guvern va depinde de coaliţie, care seamănă cu o struţo-cămilă ce nu ştim încă cum se va comporta”, a menţionat pentru DW analistul.

Ultima şansă pentru o viaţă mai bună pentru cetăţeni

Pentru partidul condus de Plahotniuc aceasta este practic ultima şansă de a se menţine la guvernare, iar pentru asta ar avea nevoie de paşi urgenţi de redresare a economiei naţionale. Lipsa bugetului, precum şi turbulenţele prin care a trecut sistemul financiar-bancar al ţării, au creat mari găuri, de pe urma cărora are de suferit populaţia. La aceasta se adaugă şi schemele de corupţie prin care au fost comise mai multe fraude financiare, ce au determinat partenerii de dezvoltare, cum ar fi FMI sau UE, să îngheţe sursele de finanţare, atât de necesare pentru economia naţională.
Veaceslav Negruţă, expert în economie şi ex-ministrul Finanţelor al R. Moldova, consideră că ghemul de probleme ce s-a acumulat pe parcursul ultimilor doi ani implică mai multe riscuri şi mai puţine certitudini pentru guvernare. „Un nou program cu FMI, în care să fie incluse politici economice, financiare, sociale, ar permite parţial deblocarea dialogului cu partenerii. Din păcate, din punct de vedere financiar 2016 este sub un mare semn de întrebare şi, respectiv, acest dialog va fi unul dificil, deoarece aceştia nu vor fi la fel de deschişi şi nu vor crede doar declaraţiile sterile. Ei vor lua o pauză şi vor analiza dacă Guvernul va fi capabil să aplice o serie de reforme, cum ar fi sistemul de asigurare socială şi pensii, iar, într-un scenariu mai optimist, pachetele financiare de susţinere R. Moldova, probabil, le va avea abia la toamnă sau la sfârşitul acestui an. Deocamdată Guvernul va avea de înfruntat această foame financiară prin două metode. Prima este consolidarea fiscală a rezervelor interne. A doua este revizuirea şi optimizarea cheltuielilor publice. Aici, întrebarea principală este dacă vor rezista cetăţenii şi bugetarii, cei care depind de aceşti bani şi care sunt tot mai puţini. Mai sunt şi alte lucruri de rezolvat, precum sectorul bancar, energetic şi cel al tarifelor, o listă întreagă de acţiuni din Acordul de Asociere cu UE, ce trebuiau implementate. Astfel, acest Guvern nu va avea prea mult timp ca să readucă R. Moldova la normalitate”, a explicat expertul.
Cum va acţiona cabinetul condus de Pavel Filip şi dacă un guvern politic este mai bun decât unul tehnocrat o va arăta doar timpul, care rămâne principalul duşman al clasei politice şi al cetăţenilor R. Moldova. La aceasta s-ar mai adăuga şi instabilitatea geopolitică din regiune, care pune presiuni şi pe Occident, care nu vrea să piardă Chişinăul de sub influenţa sa şi pare că ar fi gata să accepte un guvern format din politicieni suspectaţi de corupţie, decât pe alţii care se declară adepţii regimului de la Moscova.
 
Sursa: dw.com