Potrivit autorilor sesizării, Filip a fost propus după expirarea termenului-limită în care şeful statului avea dreptul să desemneze candidaţi la funcţia de prim-ministru. Ultima zi în care avea acest drept, conform Constituţiei, era 14 ianuarie, iar Pavel Filip a fost desemnat pe 15 ianuarie, după ce candidatul desemnat cu o zi înainte, Ion Păduraru, s-a retras.

Curtea Constituţională, „Dumnezeul” Moldovei

„Domnul preşedinte Timofti pur şi simplu a fost tras pe sfoară. După ce candidatul pe care l-a desemnat, domnul Ion Păduraru, în mod neaşteptat s-a retras, domnul preşedinte a invocat faptul că este obligat de hotărârea Curţii Constituţionale din 29 decembrie 2015 să propună la funcţia de prim-ministru candidatul aşa-zisei majorităţi. Dar, prin acea hotărâre, Curtea Constituţională şi-a depăşit atribuţiile, a venit cu creaţie legislativă, dacă putem spune aşa”, a explicat directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă, Igor Boţan. În opinia sa, şeful statului a cedat în faţa presiunilor, „în contextul în care media holdingul domnului Plahotniuc vehiculează ideea aşa-zisei lovituri de stat. Este o pură invenţie, este o metodă propagandistică de o calitate foarte proastă”: „Să ceri alegeri anticipate nu însemnă să organizezi o lovitură de stat. Să ceri alegeri anticipate înseamnă să te adresezi către suveran, către popor”, a remarcat Boţan.

În presa de la Chişinău a apărut ipoteza potrivit căreia cei şapte deputaţi PLDM ar fi semnat „declaraţia de majoritate” care l-a desemnat pe Pavel Filip, apropiatul controversatului oligarh Vlad Plahotniuc, la funcţia de premier ca urmare a unor discuţii telefonice cu liderul PLDM, Vlad Filat, care se află în puşcărie. Întâmplător sau nu, marţi, 19 ianuarie, Curtea de Apel examinează recursul avocaţilor acestuia în care cer eliberarea clientului Filat. Se presupune că Filat ar fi negociat din puşcărie eliberarea sa, iar Ion Păduraru nu ar fi străin de acest scenariu. Luni, în cadrul unei emisiuni televizate, preşedintele interimar al PLDM, Valeriu Streleţ, a recunoscut că Filat a sunat din penitenciar mai mulţi deputaţi, dar a precizat că nu cunoştea subiectul discuţiilor.

„Majoritate parlamentară” = corupţie politică

Un alt argument invocat de socialişti în sesizarea adresată Curţii Constituţionale este că „majoritatea parlamentară absolută” (asupra căreia a insistat Curtea Constituţională) a fost creată ilegal. Legislaţia prevede (Art. 4 (12) în Regulamentul Parlamentului) că această majoritate se creează în Parlament „dintr-o fracţiune sau dintr-o coaliţie de fracţiuni parlamentare”, or din majoritatea creată acum fac parte doar două fracţiuni parlamentare (PD şi PL) şi traseişti care au migrat din PCRM şi PLDM. De aceeaşi părere este şi ex-preşedintele Curţii Constituţionale, Victor Puşcaş, precum şi fostul judecător la Curtea Constituţională, Nicolae Osmochescu.

„Prin hotărârea sa din 29 decembrie 2015, Curtea Constituţională a stabilit că preşedintele trebuie să accepte candidatura propusă de o majoritate parlamentară absolută. Conform Regulamentului Parlamentului, majoritatea parlamentară se formează la primele şedinţe ale legislativului în şedinţă plenară, prin înaintarea unei declaraţii semnate de grupul de deputaţi care formează această majoritate. Acest lucru însă nu s-a întâmplat”, a explicat Osmochescu. Prin urmare, consideră expertul în drept constituţional, „vorbim de o majoritate la formarea căreia au predominat interesele politice, nu raţiunile juridice stipulate în Constituţie şi în Regulamentul Parlamentului”.

Maia Sandu, care a demarat procedura de creare a unei alternative politice pro-europene în Republica Moldova, a declarat că încropirea acestei majorităţi parlamentare „este un exemplu extrem de periculos de corupţie politică – este o făcătură ce sfidează votul cetăţenilor”. Maia Sandu pledează pentru alegeri anticipate: „Într-un an de zile de la alegeri au refăcut structura votului în Parlament şi ne-am pomenit cu o majoritate care nici pe departe nu reprezintă votul acordat în 2014. Ne-am convins că majoritatea din Parlament nu are nici voinţă şi nici dorinţă să îmbunătăţească lucrurile pentru cetăţeni. Dimpotrivă, tot ce fac ei în ultima vreme sfidează bunul simţ şi vine împotriva interesului oamenilor. În această situaţie, nu ne rămâne decât să schimbăm această clasă politică”, a precizat Maia Sandu.

Al treilea argument invocat de socialişti este că tentativa de învestire a „guvernului Sturza” din 4 ianuarie nu s-a consumat (atunci deputaţii l-au boicotat pe Sturza şi nu a existat cvorum), deoarece Parlamentul nu s-a convocat ca să-i acorde vot de neîncredere. Anterior, socialiştii au solicitat Curţii să se spună dacă tentativa de învestire a Guvernului s-a consumat sau nu, dar un răspuns încă nu a venit.

„Guvernul Filip” va fi votat

Potrivit analiştilor politici de la Chişinău, „guvernul Filip” va fi votat în timp record – cel târziu joi, 21 ianuarie. „Totul e pus la cale ca guvernul să fie votat. Ghimpu e subordonat lui Plahotniuc, ca şi Voronin. PL-ul va vota cumincior când va fi vorba de votarea acestui guvern”, a comentat analistul politic Oazu Nantoi. Potrivit lui, prin desemnarea lui Pavel Filip la funcţia de prim-ministru, PDM a preluat controlul total asupra Executivului: „Până nu demult exista o partajare între PDM şi PLDM. Partidul Democrat va guverna în întregime, iar Partidului Liberal îi vor reveni poate câteva ministere”, a adăugat Nantoi. Analistul susţine că „această guvernare va fi lipsită de legitimitate”: „Nu pentru aceasta au votat oamenii în noiembrie 2014”, a remarcat Oazu Nantoi.

Iar de când Pavel Filip a fost desemnat să formeze noul cabinet de miniştri, presa publică în fiecare zi materiale despre tranzacţii dubioase şi cheltuieli nemotivate admise de candidatul la funcţia de premier pe parcursul carierei, în încercarea de a-i dovedi şefului statului că în privinţa lui Filip trebuia aplicată hotărârea din 2013 a Curţii Constituţionale, care nu permite accederea în funcţii de prim-rang a persoanelor asupra cărora „planează suspiciuni de corupţie”. „Nu am încălcat legea până acum şi declar cu toată responsabilitatea acest lucru. Nu am văzut nici o probă până în prezent, care ar atesta devieri de la normele de integritate sau careva încălcări ale legii”, a reacţionat Pavel Filip.

Vor o echipă guvernamentală integră

14 organizaţii non-guvernamentale i-a cerut lui Pavel Filip şi candidaţilor la funcţia de miniştri să semneze o declaraţie de integritate pe proprie răspundere: „Când asupra unor politicieni de la Chişinău planează suspiciuni de corupţie, iar încrederea societăţii în clasa politică este erodată, insistăm ca din moment ce va fi stabilită viitoarea componenţă a executivului să fie organizată o întrevedere cu societatea civilă, în cadrul căreia candidaţii la postul de ministru să semneze Declaraţia de integritate.

Este un pas extrem de important pentru a oferi credibilitate noului cabinet de miniştri şi a asigura transparenţă în actul de guvernare”, se arată în comunicatul remis presei de Platforma „Pentru Europa”. Premierul desemnat a declarat că va semna declaraţia de integritate propusă de societatea civilă, doar că nu îşi doreşte ca din aceasta să se facă show: „O să cer, pentru că sunt aceste discuţii, de la toată echipa guvernamentală să semneze o asemenea declaraţie”, a menţionat Filip.

„Dacă Pavel Filip va fi învestit în funcţia de premier, tot oligarhul Vlad Plahotniuc va fi cel ce va conduce Republica Moldova”, consideră politologul român Sorin Ioniţă. În opinia sa, cu cât actuala clasă politică se va menţine la putere, cu atât mai mult vor creşte problemele cu care se confruntă Republica Moldova.

UE şi SUA cred că Plahotniuc e „răul cel mai mic”

Prietenii europeni ai Moldovei nu par, însă, încântaţi de ideea unor eventuale alegeri parlamentare anticipate, iar această poziţie este exploatată mediatic de partidele care vor să-şi justifice rămânerea la guvernare prin învestirea „guvernului Filip”. Exponenţii PL încearcă să acrediteze ideea că alegerile anticipate ar însemna acum aruncarea Moldovei în braţele Rusiei. Ministerul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a declarat la Bruxelles, în cadrul reuniunii miniştrilor de externe ai UE, că guvernul de la Chişinău „trebuie să fie învestit cât mai urgent, pentru a continua reformele necesare ţării şi a relua discuţiile cu partenerii internaţionali”. „Acest lucru este important pentru supravieţuirea financiară a Republicii Moldova”, a precizat Frank-Walter Steinmeier.

Şi preşedintele României, Klaus Iohannis, pledează pentru învestirea cât mai rapidă a unui guvern pro-european la Chişinău. Într-o discuţie telefonică avută cu şeful legislativului de la Chişinău, Andrian Candu, el şi-a exprimat speranţa că guvernul ce urmează a fi învestit „îşi va asuma reformele atât de necesare şi aşteptate de cetăţeni, va menţine ca prioritate implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi va continua proiectele comune cu România”.

Şi asistentul Secretarului de Stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Victoria Nuland, a declarat la Bucureşti: „Susţinem puternic dorinţa oamenilor din Moldova să aibă lideri responsabili care pot susţine împreună un program de reforme. Acesta e cel mai bun mod de a asigura viitorul Moldovei. România şi SUA au programe de susţinere în domeniul securităţii pentru Moldova, aşa cum are şi NATO, dar e nevoie de un guvern cu care să lucrăm pentru a implementa aceste programe", a declarat Victoria Nuland.

„Cel mai important lucru e să existe un guvern moldovean puternic pro-european”, a insistat Nuland: „Moldova trebuie să reînceapă implementarea reformelor în stil european: reforme în sistemul bancar, în sistemul judiciar, în sistemul financiar. Noul guvern moldovean trebuie să revină la negocierile cu FMI. Am discutat astăzi despre ajutorul umanitar imediat, dar şi despre nevoia de susţinere politică şi economică pe termen lung, despre cooperare în domeniul energiei", a adăugat Victoria Nuland după întâlnirea cu oficialii români.

„Strada” pare atrasă în „jocul Moscovei”

Pe de altă parte, liderii protestelor anti-oligarhice din centrul Chişinăului, care tot pro-europeni se declară – Platforma „Demnitate şi Adevăr” - şi-au chemat susţinătorii să fie vigilenţi şi, în ziua învestirii „guvernului Filip”, să se mobilizeze rapid şi să înconjoare Parlamentul, pentru a nu admite „uzurparea puterii în stat de către gruparea oligarhică a lui Vlad Plahotniuc”. Platforma „DA” pledează pentru dizolvarea actualului Parlament şi organizarea alegerilor anticipate. Acelaşi lucru şi-l doresc şi partidele pro-ruse - Partidul Socialiştilor şi „Partidul Nostru” – pe care sondajele le creditează cu cele mai mari şanse de a obţine, cumulativ, majoritatea în viitorul legislativ.

Sursa: dw.com