Astfel, Nicolae Timofti susţine că, în situaţia în care Ion Păduraru şi-a retras candidatura, trebuia reluat procesul de identificare a unui nou candidat. Iar odată ce 55 de deputaţi au semnat pentru candidatura lui Pavel Filip, preşedintele spune că „a fost obligat să o accepte, în virtutea hotărârii Curţii Constituţionale din 29 decembrie”.

Am luat decizia de a-l nominaliza pe domnul Pavel Filip în calitate de candidat la funcţia de prim ministru ca urmare a unor elemente obiective care nu pot fi puse la îndoială din punct de vedere constituţional. Mă refer, în primul rând, la decizia domnului Ion Păduraru de a renunţa la mandatul de candidat pe care i l-am acordat pe data de 14 ianuarie a.c. În urma acestei decizii, procesul de identificare a unui candidat la funcţia de prim-ministru a trebuit să fie reluat.

În aceste condiţii, o majoritate parlamentară constituită din 55 de deputaţi mi-a propus o candidatură, acea a domnului Pavel Filip, pe care am fost obligat să o accept, în virtutea Hotărârii emise la 29 decembrie 2015 de către Curtea Constituţională, al cărei punct nr. 118 stipulează că, citez, „nu există nici un motiv constituţional şi democratic pentru ca Preşedintele să nu desemneze în calitate de candidat pentru funcţia de Prim-ministru persoana care dispune de o majoritate parlamentară, fie ea şi adversa Preşedintelui”.

Dincolo de opiniile mele personale, sunt obligat, potrivit atribuţiilor ce-mi revin, în calitate de preşedinte, să respect legile ţării, şi în cazul de faţă, dispoziţiile Curţii Constituţionale”, se spune în mesajul lui Nicolae Timofti.

Şeful statului mai spune că „împărtăşeşte îngrijorarea şi dorinţa de schimbare care persistă în societate”. „Cred că societatea civilă trebuie să fie ascultată şi luată în considerare la luarea unor decizii politice. Iată de ce, mă adresez majorităţii parlamentare şi prim-ministrului desemnat să ţină cont, în procedura de întocmire a programului de activitate şi listei Guvernului, precum şi în cea de votare a Guvernului în Parlament, de poziţiile civile din ţara noastră şi de opiniile cetăţenilor. În ceea ce priveşte protestele de stradă, am dispus ca organele de menţinere a ordinii publice să asigure securitatea tuturor cetăţenilor, precum şi dreptul oamenilor la întruniri şi la libera exprimare, astfel încât să fie excluse abuzurile şi depăşirea cadrului legal”, conchide şeful statului.