1.„Kompromatul”. Instituţiile de drept din Moldova (Procuratura Generală, CNA, CNI), care sunt considerate principalele instituţii abilitate de oligarh cu acumularea de informaţii denigratoare despre deputaţi, în scopul şantajului politic. Chiar dacă nu este un control total, ci selectiv, această metodă este un fel de comunicare cu oponenţii politici ai lui Plahotniuc. Aceasta este o versiune mai simplificată a versiunii ruse sau ucrainene a „kompromatului”, prin intermediul căruia colectarea acestor materiale nu este o activitate anticorupţie, ci mai degrabă o strategie politică de distrugere a oponenţilor. În cazul Moldovei, informaţia calomnioasă este difuzată de posturile controlate de Plahotniuc sau făcută publică de aliatul său temporar, Renato Usatîi. Asemenea cazuri se întâmplă rareori, însă de regulă, înaintea alegerilor. Un exemplu relevant este venirea Procurorului General în plenul Parlamentului pentru a solicita ridicarea imunităţii lui Filat; s-a votat foarte rapid, fără ca deputaţii să îşi pună întrebările de rigoare.
2. Controlul asupra media. Din holdingul „General Media Group”, care aparţine în întregime oligarhului Plahotniuc, fac parte patru posturi TV cu acoperire naţională (PRIME, Publika TV, Canal 2 şi Canal 3) şi trei posturi de radio, dar şi alte resurse media. Media grupul nu este un canal de propagandă pro-Plahotniuc, ci mai degrabă o cale a distrugere a oponenţilor. Oligarhul rămâne o figură care acţionează din umbră şi care este liderul antiratingului printre politicienii din RM. General Media Grup controlează 70 la sută din piaţa media locală, iar datorită puterii financiare, acesta are posibilitatea să deţină bloggeri, care să vorbească în numele lui.
3. Pârghii economice şi financiare. În temeiul acordului de coaliţie, PD controlează Ministerul Economiei şi majoritatea agenţiilor de reglementare, această situaţie permite oligarhului să controleze fluxurile financiare şi să ia decizii politice în sectoarele economice profitabile. Energia electrică, comerţul cu metale, industria media, precum şi industria de panificaţie sunt stăpânite de oligarh.
Banca Naţională a Moldovei face parte dintre instituţiile care au revenit în urma acordului de coaliţie PL, însă este cunoscut faptul că liderul adevărat este Plahotniuc. Acest lucru a fost reconfirmat pe 21 septembrie 2015, când Plahotniuc şi Candu, au regizat peste noapte scenariul de demitere a guvernatorului Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, dar şi a adjunctului acestuia, blocând în acest fel vizita programată a FMI în Moldova. În urma demisiilor, Candu a anunţat un concurs pentru un nou guvernator, însă căutările au eşuat, astfel Drăguţanu şi adjunctul său au rămas în fotolii, în mare parte datorită protectoratului lui Candu şi al lui Plahotniuc. BNM nu a reuşit să explice cine şi când a furat miliardul de dolari, care a adus la faliment sistemul bancar al Republicii Moldova.
4. Administraţiile locale. PD şi principatul său rival PLDM, au luptat cu adevărat în perioada alegerilor locale generale din vara lui 2015. Contrar înţelegerii preelectorale, PD a încheiat înţelegeri cu consilierii partidelor în numeroase oraşe, asigurând în acest mod alegerea primarilor democraţi, în locul celor liberal-democraţi. Alianţele locale trebuiau să reflecte situaţia politică de la Chişinău, însă PD a acţionat contrar înţelegerii alianţei, ignorând-o încă din iunie, prevestind într-un fel arestarea lui Filat şi demiterea guvernului Streleţ. Între timp, aceste manevre la nivel local au adus un avantaj semnificativ pentru PD în ulterioarele alegeri parlamentare.
5. Curtea Constituţională. Cei şase magistraţi sunt numiţi de Parlament. Mai mult, preşedintele CC, Alexandru Tănase delegat din partea PLDM, a devenit un actor politic dirijabil. Între timp, al şaselea scaun, nominalizarea căruia îi aparţine PLDM, rămâne liber deoarece celelalte partide blochează desemnarea unui candidat.
Pe 29 decembrie 2015, CC a decis că Timofti este obligat să accepte un candidat pentru postul de prim-ministru, care va fi prezentat acestuia de o majoritate parlamentară. Plahotniuc a fost în acel moment persoana care a creat personal o majoritate formată cu ajutorul celor 14 ex-comunişti, acum numită „Platforma Social-Democrată”. Preşedintele Timofti este acum presat la maxim să nominalizeze candidatul propus până pe 14 ianuarie 2016.
6. Fotoliile guvernamentale nu au fost acaparate în totalitate de PD, în afara influenţei acestora au rămas cel de prim-ministru şi al ministrului Afacerilor Interne. Aceste posturi au fost tot timpul controlate de Filat. Plahotniuc încearcă să smulgă aceste posturi pentru PD, acesta fiind una dintre motivele de declanşare a crizei guvernamentale în toamna lui 2015.
Sursa: jamestown.org
Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.
Jurnal.md
